Maria Gabriela Horga (PNL) este la primul mandat în Parlamentul României. Într-un interviu pentru giurgiuveanul.ro ea susține că a încercat să facă tot ce a putut prin atribuțiile pe care le are un deputat pentru a îmbunățăți viața românilor.
Cum a fost pentru dumneavoastră trecerea din Guvern în Parlament? Există percepția că în Parlament se pierde foarte mult timp cu dezbaterile….
A fost o trecere firească, pentru că mi-am putut continua proiectele începute pe vremea când lucram în Guvern. Ordonanțele de urgență pentru sprijinirea economiei, în redactarea cărora am fost implicată, au ajuns în Parlament, la comisia pentru buget. Să nu credeți că a fost o dezbatere formală. Pandemia a impus atâtea decizii legate de restricții sau relaxări, încât noi tot timpul a trebuit să adaptăm formulele de sprijin. Astfel încât eu cred că, dacă acționezi profesionist, poate să fie o complementaritate: Guvernul reacționează rapid, pentru că firmele nu pot aștepta, iar Parlamentul adaptează legislația.
Ne puteți da câteva exemple de legi pentru sprijinirea firmelor afectate de criza economică provocată de pandemie?
Organizatorii de expoziții, târguri, congrese vor beneficia de sprijin, în urma amendamentului depus de mine, prin compensarea a 20% din pierderile companiilor. Este lege, a fost publicată deja în Monitorul Oficial. Am introdus aceste categorii pe lista celor care beneficiază de schema de ajutor de stat propusă în anul 2020 de guvern condus pentru a compensa pierderile din industria HoReCa. Programele IMM Invest si Agro IMM Invest au fost prelungite, a fost introdus programul IMMFactor, iar eu am depus mai multe amendamente pentru a facilita accesul IMM-urilor la acest program. Noi nu am considerat că deținem toate soluțiile în aceste domenii. În perioada când lucram la Guvern, am participat, alături de prim-ministrul Ludovic Orban, la aproape toate întâlnirile și consultările cu mediul de afaceri. Și când am ajuns în Parlament am continuat să îmi bazez amendamentele pe dialogul cu potențialii beneficiari.
Pe de altă parte, nu doar firmele au probleme. Cetățenii obișnuiți se tem de creșterea prețurilor la energie electrică și vor să știe ce măsuri iau politicienii.
Problema furnizării căldurii este esențială pentru români, astfel că Parlamentul a adoptat deja măsurile de ajutor pentru consumatori pentru facturile de curent electric și gaze naturale. Aceste măsuri se aplică deja, îndepând de la 1 noiembrie. Concret, s-a introdus plafonarea prețurilor la distribuitorii de energie electrică și gaze naturale, pentru perioada 1 noiembrie 2021 – 31 martie 2022, la maxim 1 leu/kWh preț final pentru energia electrică și 0,37 lei/kWh la gaze naturale. Plafonarea prețurilor la energie electrică și gaze naturale va fi aplicată, indiferent de consum, pentru spitale, unități de învățământ, creșe, profesii liberale, ONG-uri, furnizori de servicii sociale, unități de cult. Clienților casnici li se va acorda o compensare unitară în valoare de cel mult 0,291 lei/kWh, la energia electrică. Dacă prețul se duce peste 1 leu/KWh, intervine plafonul. Din acest preț plafonat, se va scădea compensarea acordată, de 0,291 lei/KWh, deci prețul maxim va fi de 0,71 lei/KWh. Totodată, compensarea acordată clienților casnici pentru gaze naturale crește până la maxim 33% din valoarea facturii. De asemenea, am votat pentru reducerea TVA pentru lemnele de foc de la 19% la 5%. A fost admis un amendament în acest sens la un proiect de lege de completare a Codului Fiscal, depus de PNL în 2018. Astfel, va rezulta un preț final mai mic pentru populație. În ceea ce privește situația de la noi din județ, guvernul liberal ne-a sprijinit, în mod concret, așa cum a făcut și cu alte comunități din țară. În luna octombrie primaria Giurgiu a mai primit o altă alocare de 5 milioane lei pentru echilibrarea bugetului, o mare parte din această sumă fiind utilizată deja pentru furnizarea căldurii. Municipiului Giurgiu i-a fost alocată, în noiembrie, suma de 3,7 milioane de lei pentru sistemul de încălzire centralizată. În decembrie, a fost alocată suma de 5 milioane de lei pentru aceeași destinație.
Am văzut că sunteți extrem de activă în ceea ce privește proiectele de digitalizare și fiscalitate, domenii despre care politicienii vorbesc foarte mult, dar oamenii așteaptă rezultate concrete.
Exact. Cel mai important lucru este răspunsul la întrebarea: ce se schimbă în viața dumneavoastră prin implicarea mea? O să vă dau câteva exemple. Persoanele care doresc vor putea să folosească semnătura electronică calificată și pe cea avansată, la semnarea contractului de muncă și a actelor adiționale. E deja lege și se aplică, după ce în Parlament au fost preluate și amendamente dintr-un proiect de lege inițiat de Violeta Alexandru, proiect pe care l-am semnat și l-am susținut. De la 1 ianuarie 2022, va intra în vigoare o lege care prevede că instituţiile publice nu vor mai avea dreptul să solicite copii după avize sau alte documente care au fost emise deja de alte instituţii publice. Parlamentul a votat propunerea la care sunt coinițiator, alături de colegul meu, George Tuță. Autoritățile trebuie să comunice între ele pentru obținerea acestor documente. Acestea trebuie să își dezvolte bazele de date și să pună în comun documentele pe care le eliberează. Astfel, nu i se va mai solicita nimănui la ghișeu o copie după buletin sau alte documente oficiale. În completarea acestui demers, am depus, împreună cu colegii mei Sebastian Burduja și Diana Morar, un nou proiect de lege. Potrivit acestuia instituțiile publice și organele de specialitate ale administrație publice care solicită copii ale unor acte care nu sunt emise de autorități ale statului trebuie să asigure fotocopierea gratuită a acestora. Aici se încadrează, de exemplu, copiile după diplomele de studii emise de universități. În prezent, autoritățile îi obligă pe cetățeni să vină cu copii de pe diverse acte, altele decât cele emise de către instituții publice sau organe de specialitate ale administrației publice centrale. De asemenea, propunerea legislativă urmărește instituirea obligației în sarcina autorităților și instituțiilor publice centrale și locale de a pune la dispoziția cetățenilor, în mod gratuit, în format fizic pe hârtie, dar și electronic, pe website-ul propriu, modele de formulare sau cereri aferente tuturor serviciilor publice furnizate. Cota redusă de 5% a taxei pe valoarea adăugată (TVA) se va aplica și manualelor, cărților, revistelor în format electronic sau audio. Am semnat și susținut acest proiect de lege, inițiat de colegii mei Cătălin Teniță (USR) și Sebastian Burduja (PNL). Prin inițiativa legislativă votată de Parlament, dorim să susținem lectura, mai ales în rândul tinerilor. Aceștia folosesc în principal dispozitive electronice, precum tablete sau telefoane. În ultimii doi ani, 15 state ale Uniunii Europene au redus cota de TVA pentru cărțile electronice.
Digitalizarea poate ajuta și statul să strângă sume mai mari de bani la buget?
Folosirea unor instrumente moderne de plată poate contribui la combaterea evaziunii fiscale și la creșterea siguranței în perioada de pandemie. Firmele vor avea obligația de a accepta și cel puțin un instrument de plată fără numerar precum transferul de credit, debitarea directă sau cardul de plată, dacă Parlamentul va aproba un amendament în acest sens, pe care l-am depus împreună cu colegul meu, George Tuță. Este absolut normal în anul 2021 ca un mijloc de plata electronic să fie pus la dispoziția clientului care îl solicită, dacă îl solicită. Cash-ul din economie a ajuns la sfârşitul primului semestru din 2021 la peste 92,8 miliarde de lei, marcând un nou maxim istoric, după o creştere cu 12,7% faţă de nivelul din iunie 2020, după cum reiese din datele centralizate de Banca Națională. Fără să generalizez, este evident că este mai ușor să faci evaziune fiscală atunci când folosești numerar, decât atunci când folosești plăți electronice. Știm cu toții că se întâmplă ca oamenii să plătească în numerar, să nu primească chitanță și, din grabă sau din comoditate, să accepte această situație. Sunt bani pe care statul îi pierde.
Ce le răspundeți celor care spun că politicienii întârzie aprobarea unor schimbări promise, cel mai la îndemână exemplu fiind promisiunea privind eliminarea pensiilor speciale?
Parlamentarii nu mai încasează pensii speciale. Am votat pentru eliminarea pensiilor speciale ale parlamentarilor, primul pas pentru eliminarea tuturor pensiilor speciale. În ceea ce privește restul categoriilor, depinde de experții din ministere, în special din Ministerul Muncii, să identifice soluții pentru fiecare categorie în parte, soluții care să corespundă deciziilor Curții Constituționale. Altfel, ne întoarcem la situația din Legislativul trecut, când s-au votat două legi care tratau global subiectul pensiilor speciale și care au fost respinse de Curtea Constituțională.
Se vorbește foarte mult, în ultima vreme, despre PNRR, ca despre o șansă uriașă pentru dezvoltarea României. Totuși, există și mult scepticism în legătură cu capacitatea sau dorința statului român de a implementa reformele solicitate. Care este rolul Parlamentului în ceea ce privește PNRR?
Eu prefer să discut elemente concrete. A existat mult scepticism, cum spuneți dumneavoastră, legat și de primirea primilor bani, în acest an. În realitate, Comisia Europeană a transferat pe 3 decembrie României suma de 1,8 miliarde de euro, reprezentând prima tranșă din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Prin intermediul PNRR, România va primi, în total, 29,2 miliarde de euro, pentru a-și redresa economia, afectată de consecințele pandemiei de coronavirus. Planul României cuprinde 107 investiții în mai multe domenii și 64 de reforme. Un plan pentru dezvoltarea României, PNRR cuprinde proiecte de investiții și reforme în infrastructură, educație, sănătate, mediu și digitalizare. În ceea ce privește rolul Parlamentului, la dezbaterile din Legislativ, am eliminat prin amendamentele făcute de mine o serie de bariere birocratice în implementarea PNRR Am propus eliminarea necesității avizului ministerului investițiilor și proiectelor europene (MIPE) pentru proiectele din cadrul PNRR. Obligația obținerii avizul conform eliberat de ministerul investițiilor și proiectelor europene presupunea prea multă birocrație și risc de politizare. Vorbim de ani de zile despre descentralizare și debirocratizare și este cazul să nu mai încărcam autoritățile care implementează proiecte și reforme cu avize suplimentare, cu termene de eliberare ale acestor avize, timp în care proiectele stau pe loc. Am inclus în implementarea proiectelor, așa cum spune și Regulamentul European al Mecanismului de Redresare și Reziliență, și autoritățile locale și județene care vor gestiona proiectele sau cele care sunt responsabile de implementarea componentelor aferente reformelor, precum și partenerii sociali. Am mai propus, printre altele, și o modificare referitoare la definerea proiectelor mature, astfel încât să poată fi incluse inclusiv cele care se află deja în implementare sau în diverse stadii ale procedurilor de achiziție, dacă sunt considerate eligibile.
O altă durere a românilor este lipsa infrastructurii….
Da, trebuie să explic de la început că noi, la PNL Giurgiu, formăm o echipă. Noi, parlamentarii, împreună cu președintele PNL Giurgiu, Dan Motreanu, sprijinim proiectele administrației locale. Guvernarea liberală înseamnă proiecte de infrastructură implementate cu rapiditate, nu proiecte pe hârtie care să aștepte ani de zile prin sertare. Astfel, Centura Mihăilești a fost recepționată și dată în folosință. Deblocarea acestui proiect în septembrie 2020 și finalizarea lui a fost realizată de guvernele PNL. Este un proiect pe care noi l-am promis și promovat, încă din campanie, iar astăzi este un obiectiv îndeplinit. Varianta ocolitoare va decongestiona traficul în zona urbană a orașului Mihăilești, oferind siguranță în circulație, reducerea timpului de transport și reducerea poluării sonore și a aerului. Construirea centurii va avea ca efect reducerea timpului de călătorie pe varianta de ocolire a orașului Mihăilești și creșterea vitezei medii de deplasare de la 24,3 km/h la 85 km/h. Teoretic, proiectul a demarat în 2011, dar în realitate nu a fost o prioritate pentru niciunul dintre guvernele de până în 2019, fiind amânat de mai multe ori. Ultima dată, CNAIR a reziliat contract în aprilie 2019, la cererea lui Răzvan Cuc (PSD), ministrul Transporturilor din acel moment. În septembrie 2020, Guvernul PNL a deblocat proiectul. Din 20 decembrie, noul drum de legătură dintre DN 5 și Vama Giurgiu va fi deschis circulației. Vom avea un drum modern care va asigura o conexiune rapidă cu Vama Giurgiu și Podul Prieteniei spre Ruse. Contractul pentru Drumul de Legătură DN 5 – Podul Prieteniei a fost semnat în noiembrie 2019, în prima lună a guvernării liberale, de ministrul Transporturilor de atunci, Lucian Bode. Drumul de legătură DN5 – Podul Prieteniei este un proiect de 5,72 km lungime și va avea 4 benzi cu parapet median. Anula cesta, au început lucrările de execuție la podul de cale ferată de la Grădiștea, un alt semn că echipa PNL Giurgiu își onorează promisiunile făcute în campania electorală. Contractul a fost semnat în decembrie anul trecut de Guvernul PNL condus de Ludovic Orban și de Ministrul Transporturilor de atunci, Lucian Bode. Este un proiect în valoare de circa 650 de milioane de lei, ce se va derula pe parcursul a doi ani. Finanțarea este asigurată din fonduri europene nerambursabile. Noul pod peste râul Argeș va avea o deschidere centrală de 145 de metri, a doua ca lungime după cea a podului de peste Dunăre, de la Cernavodă. Podul de la Grădiștea s-a prăbușit acum 16 ani din cauza viiturilor, iar lucrările de reconstruire a acestuia au fost amânate în mod repetat, pentru că guvernele care s-au perindat nu l-au considerat important. Lipsa acestui pod lungește semnificativ distanța pe calea ferată dintre București și Giurgiu, trenurile fiind obligate să ocolească pe la Videle. Din acest motiv, un tren ajunge de la București la Giurgiu în 2 ore și jumătate sau chiar 3 ore.
Sursa: Realitatea Din PNL
