Fostul premier liberal Florin Cîțu spune că pe lângă „inepțiile” aruncate în spațiul public pe tema economiei, două lucruri sunt certe: inflația nu va scădea prea curând și dobânzile vor crește în continuare.
„Multe inepții astăzi în spațiul public despre economie, prețuri, dobânzi etc. Nimeni nu își asumă nimic. Două lucruri certe: 1. Inflația rămâne mare mult timp și are cauze interne. 2. Dobânzile vor continua să crească”, a scris Cîțu, marți, pe pagina sa de Facebook.
„P.S. Cheltuielile de la buget cu dobânzile pot ajunge in 2022 la cel mai mare nivel din istorie – aproape 2% din PIB (in jur de 30 de miliarde de lei)”, a adăugat acesta.
Banca Naţională a României (BNR) a majorat la 13,9% prognoza de inflaţie pentru finalul acestui an şi estimează o inflaţie de 7,5% pentru sfârşitul anului viitor, potrivit datelor prezentate marţi de guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. De asemenea, Isărescu a declarat că România ar putea înregistra în acest an o creştere economică de 2-3%, posibil chiar mai mare.
“Nu avem o privire nici pe departe neagră privind perspectiva situaţiei, ci o privire spunem noi uşor pozitivă şi realistă. Încercăm, de asemenea, împreună cu Guvernul, să dăm inflaţia în jos fără să creăm recesiune. Dacă PIB-ul în trimestrul II este cvasi-stagnant faţă de trimestrul I nu înseamnă că economia este în stagnare. Câtuşi de puţin. În trimestrul I a crescut cu 5, aproape 6%. Dacă este cvasi-stagnant, trimestrul II faţă de I înseamnă că faţă de anul trecut este cu 5% mai mult. Deci nici pe departe mesajul nostru nu a fost de stagnare a creşterii economice. Nu facem prognoze de creştere economică. Aici este directorul de la Modelare, că vrea să mă certe pentru că de regulă pe modelul nostru nu dăm cifrele privind creşterea economică, dar în orice caz nu avem, nu vorbim despre stagnarea creşterii în acest an. Probabil că pe undeva 2-3%, spun eu care sunt mai pesimist, dar s-ar putea să fie chiar mai mult. Dacă această tendinţă şi în trimestrul III va fi tot stagnare faţă de trimestrul I care a fost 5,7% sau 6%. Deci încercăm împreună cu Guvernul să dăm inflaţia în jos fără că creăm recesiune şi fără să afectăm prea mult piaţa forţei de muncă. Este un exerciţiu dificil. Trebuie să fim foarte atenţi cum navigăm şi cum calibrăm politica monetară”, a spus Mugur Isărescu.
Întrebat în conferinţă de jurnalişti dacă indicele IRCC ar putea trece de 5%, aşa cum au estimat analiştii economici, acesta a menţionat că cine a făcut calculul cu 5% “l-a făcut bine”.
De asemenea, guvernatorul băncii centrale a fost întrebat despre creşterea ratelor la creditele plătite de români şi a menţionat că instituţia este în empatie totală cu aceştia pentru că nu este uşor să plăteşti sume mai mari, dar mesajul pe care banca îl dă de peste un an este că perioada dobânzilor mici a trecut.
Băncile au cam sărit calul cu indicele ROBOR şi s-au dus în sus mult mai mult decât rata de politică monetară, a mai declarat guvernatorul Băncii Naţionale a României.
“Aici iarăşi cred că e nevoie de unele explicaţii. De regulă între rata de politică monetară şi ROBOR există o corelaţie. Deci ROBOR-ul se mişcă în apropierea ratei de politică monetară şi este acest interval sau coridor al ratei de politici 1%. Mai jos este rata dobânzii la depozite de la Banca Naţională şi cu un procent, e mai bine spus, un procent peste rata de politică monetară, este vorba de rata Lombard cu care se acordă credite de ultimă instanţă şi overnight. Şi ROBOR-ul în mod normal se plimbă între cele două pentru că aici se pot finanţa şi băncile şi aşa mai departe. De mai bine de 4 – 5 luni s-a decuplat Robor-ul. Aşa ca să mă exprim mai pe înţelesul dumneavoastră, băncile au cam sărit calul cu ROBOR-ul. S-au dus în sus mult mai mult decât rata de politică monetară. Pentru a înţelege ce s-a întâmplat e nevoie de două lucruri. Unu: acestea sunt dobânzi de piaţă. Şi pieţele au tendinţa aceasta să supra-reacţioneze. Aşa funcţionează pieţele peste tot în lume, mai ales în perioadele de criză, de tensiune. Overreaction este în engleză. Sunt şi alţi termeni: overshoot / undershoot. Deci găsirea punctului de echilibru se face printr-un balans, de multe ori pe extreme”, a spus Mugur Isărescu.
El a explicat că si pe pieţele valutare se întâmplă acest lucru, dar şi pe pieţele monetare sau la bursă. Guvernatorul a declarat că acum am asistat la un overshoot.
“A fost clar tendinţa băncilor şi a traderilor, a celor care acţionează pe piaţa monetară la termen, să privească pesimist viitorul. Trec la al doilea motiv sau al doilea lucru care ne ajută să înţelegem. Păi nu e vorba de dobânzile overnight, o săptămână, o lună. Nu. E vorba despre dobânzi la 3 luni / 6 luni. Aşa au văzut băncile viitorul. O inflaţie mai mare, chiar mult mai mare, foarte greu de stăvilit, nu, şi în consecinţă…cotaţiile au fost cu mult peste rata de poltică monetară şi coridorul nostru. Dar întreb aşa. Vă întreb pe dumneavoastră: cine a avut o privire mai optimistă privind viitorul legat de inflaţie, nu numai la noi, în general în lume, şi legat de ratele de dobândă. Eu personal, ca să nu vorbesc numai în numele Consiliului de administraţie, şi noi avem discuţii legate de ROBOR. Trebuie să recunosc, condiţiile de lichiditate probabil că au împins băncile să iasă dintr-o anumită limită, nu, să sară calul cum am spus cu ROBOR-ul. Am înăsprit condiţiile de lichiditate, nu de acum, ci de mai multă vreme, pe un motiv foarte clar, să determinăm băncile să împingă în sus mult mai rapid ratele de dobândă la depozite. Pentru că şi acolo e vorba tot de români şi aceia chiar pierd. Sunt 10 – 12 milioane de români care au economisiri. Unele mai mari, altele mai mici. Nu? Cu dobânzi real negative, puternic real negative şi cu inflaţie în creştere aceştia chiar pierd”, a afirmat Mugur Isărescu.
În aceste condiţii, guvernatorul BNR le-a transmis un mesaj personal băncilor: să se uite cu mai multă atenţie şi la mesajele Băncii Naţionale. El a declarat că “speră şi crede” că atunci ROBOR-ul la 3 luni se va apropia de rata de politică monetară.
Sursa: Realitatea Din PNL
