Guvernul Orban urmează să aprobe în şedinţa de joi, printr-un memorandum, înfiinţarea Grupului de Lucru 5G pentru identificarea măsurilor strategice şi tehnice cheie din setul de instrumente al UE pentru atenuarea eficace a riscurilor şi asigurarea securităţii reţelelor 5G necesare a fi implementate de România.

“Prin prezentul Memorandum propunem constituirea, în termen de maxim 10 zile lucrătoare de la aprobarea prezentului document, a unui grup de lucru interinstituţional, denumit în continuare Grupul de Lucru 5G, sub coordonarea Ministerului Transporturilor, Infrastructurii şi Comunicaţiilor (MTIC), în vederea identificării măsurilor concrete şi măsurabile necesare pentru punerea în aplicare a recomandărilor din setul de instrumente al UE pentru atenuarea eficace a riscurilor şi asigurarea securităţii reţelelor 5G în România, elaborării unui raport privind punerea în aplicare de către România a măsurilor-cheie identificate”, se arată în documentul citat de Agerpres.

Executivul urmează să adopte şi un proiect de ordonanţă de urgenţă pentru modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale 1/2011, cu incidenţă asupra învăţământului militar.

În nota de fundamentare a proiectului de act normativ se precizează că prevederile actuale nu asigură un cadru fluent de reglementare a pregătirii elevilor şi studenţilor militari, precum şi a definirii categoriei instructorilor militari, de informaţii, de ordine publică şi de securitate naţională, cu efecte negative pe termen scurt şi mediu.

“Raţiunea obiectivă a admiterii prin repartiţie a absolvenţilor învăţământului liceal militar în instituţiile de învăţământ superior militar şi a implementării standardelor ocupaţionale care să ofere ocupaţii şi calificări specifice este determinată de utilizarea eficientă a resursei existente, în condiţiile dificultăţilor de recrutare şi selecţie generate de măsurile cu caracter excepţional impuse la nivel naţional, în concordanţă cu nevoile concrete ale instituţiilor cu atribuţii în domeniul apărării, ordinii publice şi securităţii naţionale. Redefinirea unor prevederi privind managementul instituţiilor de învăţământ militar creează un cadru unitar, coerent şi integrat de coordonare eficientă a formării şi educaţiei profesionale specifice, potrivit nevoilor structurilor din sistemul naţional de apărare, ordine publică şi securitate naţională. Se impune reglementarea într-o manieră clară, precisă şi previzibilă a situaţiei instructorilor militari, de informaţii şi de ordine publică, categorie de personal cu o importanţă mare în pregătirea militară şi de specialitate a elevilor, studenţilor şi cursanţilor din sistemul naţional de apărare, ordine publică şi securitate naţională “, conform notei de fundamentare.

Pe agenda şedinţei de Guvern figurează şi un proiect de ordonanţă de urgenţă pentru abrogarea Legii 207/ 2016 privind reglementarea marketingului înlocuitorilor laptelui matern.

În nota de fundamentare a actului normativ se arată că abrogarea Legii 207/2016 se impune pentru a evita intrarea acesteia în vigoare la 11 mai 2020, situaţie care ar fi în discordanţă cu recomandări ale Comisiei Europene în materie.

“Legea nr. 207/2016 include prevederi cu incidenţă în legislaţia comunitară, pentru care statele membre au semnalat ca se impune o armonizare suplimentară. În conformitate cu articolul 148 din Constituţia României, republicată, legislaţia Uniunii Europene cu caracter obligatoriu are prioritate faţă de legislaţia actuală. Prin abrogarea Legii 207/2016 se va institui cadrul temporal necesar pentru obţinerea avizului Comisiei Europene pentru proiectul ‘Legii privind reglementarea marketingului înlocuitorilor laptelui matern şi promovarea alăptării’, durata de aşteptare a acestuia fiind de minimum 3 luni din momentul notificării. Prin armonizarea deplină a prevederilor unei noi legi privind reglementarea marketingului înlocuitorilor laptelui matern şi promovarea alăptării cu legislaţia Uniunii Europene, actul normativ va putea fi pus în aplicare şi va putea produce efecte în limitarea reclamei comerciale agresive a produselor ce înlocuiesc laptele matern, favorizând creşterea ratei alăptării, îmbunătăţirea nutriţiei copilului şi scăderea riscului de apariţie a obezităţii. Vor fi ameliorate astfel importante probleme de sănătate publică”, conform documentului.