După cele doua explozii care au maturat practic Beirutul producând mii de victime și zeci de morți, îngrozind o lume întreaga, cu mare rapiditate, Janez Lenarcic, comisarul european pentru managementul crizelor, a activat Mecanismul de protecţie civilă prin care UE va oferi Libanului în sistem de urgenţă „peste 100 de pompieri de foarte înaltă calificare cu vehiculele de specialitate, câini şi echipamentul necesar, specializaţi în cercetare şi salvare în mediul urban. A fost activat şi sistemul de sateliţi civili COPERNICUS pentru a sprijini autorităţile libaneze în evaluarea dimensiunilor catastrofei“. Mai mult decât atât, presedintele  Franței, Emanuel Macron intenţionează să organizeze și sa coordoneze un foarte amplu ajutor internaţional, cu perspective în angajamente de lungă durată privind reconstrucţia oraşului şi instalaţiilor sale critice şi mai ales pentru asigurarea rezervelor de hrană ale ţării. Condițiile in care s-au produs cele doua explozii succesive care au aruncat in aer peste 2700 de tone de nitrat de amoniu vor fi anchetate și de către Procurorii de la Paris întrucât printre victimile deflagrației se afla și 21 de cetățeni francezi. 

Varianta oficială de pana acum este ca in 2014, cargoul Rhosus aflat sub pavilionul Republicii Moldova care transporta nitrat de amoniu între Georgia și Mozambic, a fost reținut în portul Beirut deoarece avea mari probleme tehnice la bord și nu mai putea naviga în siguranță. Ulterior i s-a interzis parasirea apelor Libanului întrucât ar fi încălcat regulile de exploatare, iar încărcătura extrem de periculoasa a fost sechestrată şi depozitată în portul Beirut. Proprietarul vasului este omul de afaceri rus, Igor Grechushkin, rezident în Cipru. Premierul libanez,  Hassan Diab a declarat revoltat ieri in fata Consiliului Suprem de Apărare reunit în şedinţă de urgenţă ca “Este inadmisibil ca o încărcătură de nitrat de amoniu, estimată la 2.750 tone, să fie prezentă de şase ani într-un depozit fără măsuri de precauţie”, cerând pedepsirea exemplara a tuturor vinovaților. 

Pe acest fond se resetează influenţele majore din Orientul Mijlociu după retragerea graduala a Statelor Unite din regiune. Odată anunțată intenția administrației Trump de a părăsi scena, rămăsese un vid de putere, iar  Libanul rămăsese complet descoperit şi ameninţa să intre în implozie.

Mizele jocurilor de putere și influența in regiune sunt imense. Cine controlează Libanul are acces strategic in Estul Mediteranei, in apropierea actualelor sau pe linia viitoarelor reţele multinaţionale de transport energetic, poate controla zona de interconectare terestre și maritime  cu Drumul Mătăsii, care leagă de mii de ani, Orientul cu Occidentul!  Exploziile care au devastat Beirutul devin astfel pretextul resetarii marelui joc de putere dintre Europa, Turcia, Iran, Rusia și China care râvnesc la locul rămas liber după retragerea trupelor americane. In stilul sau caracteristic, presedintele Trump a ieșit cu declarații care contrazic chiar și evaluarea accidentului făcută de șeful Pentagonului inducând clar ca la originea exploziilor s-ar fi aflat un atac. 

Al doilea subiect care ne interesează in aceasta seara este legat de triunghiul marilor jocuri de putere geostrategice dintre SUA, China și Federația Rusa. Este limpede ca pandemia de Coronavirus a polarizat planeta între vectorii celor doua sisteme geopolitice, american și chinez, forțând restul statelor sa se alinieze in spatele uneia dintre ele. Aici sunt doua curente de gândire perfect opozabile. Primul vorbește despre alinierea la politicile americane, izolarea Chinei pentru a putea rămâne conectat la comerțul global și beneficia  de umbrela de securitate furnizata de NATO și armata americană, iar al doilea pledează pentru flexibilizarea relațiilor comerciale cu Beijingul in ceea ce privește tehnologiile înalte, forța de munca ieftină și deschiderea către piețele comerciale din Asia. Ei bine, poate pentru prima oară in istoria modernă, Rusia este constrânsă sa aleagă una dintre părți. Putin are in sfârșit o mare dilema. Americanii au făcut deja prima oferta de alianța cu Moscova prin invitarea Rusiei, Indiei, Coreei de Sud și Australiei la summitul G7 pentru a se realiza o adevarata coaliție anti chineza, Însă planul lui Trump a fost Blocat  de către statele membre UE care au refuzat participarea Rusiei la summitul G7, organizaţie de unde a fost expulzată în 2014, după anexarea Crimeei şi agresiunea militară din Estul Ucrainei. 

Și in sfârșit vom Închide cu subiectul alegerilor prezidentiale din SUA care vor avea loc pe 3 Noiembrie. Sondajele îl plasează pe contracandidatul lui Trump, Joe Biden ca fiind favorit și aici vorbim despre un alt punct critic între Rusia și China. Pai dacă Kremlinul a fost deja implicat in alegerile din America operând in favoarea lui Donald Trump iar obiectivul major al Beijingului este împiedicarea câștigarii unui al doilea mandat, înțelegem limpede Așezarea pieselor de șah, sau mai degrabă de go…

Articolul precedentLuptătorul K1, Cătălin Moroșanu, candidează din partea PNL la Consiliul Local Galați
Articolul următor100% TU DECIZI! Pasztor Sandor, prins la pescuit în stare de urgență. Pe șeful CJ Bihor îl doare în cot de pandemie