Vicepreședintele Comisiei de Apărare, Ovidiu Raețchi, consideră că România ar trebui să stabilească la nivel legislativ că poate încheia contracte în sectoarele de infrastructură strategică doar cu state din spațiul euro-atlantic sau cu valori democratice:

“Criza noului coronavirus a arătat cât de dependente sunt statele din Uniunea Europeană, dar și Statele Unite ale Americii, de tehnologii din afara spațiului euro-atlantic, din state care nu întotdeauna acceptă principii ale transparenței care în lumea nord-atlantică sunt de la sine înțelese. În momente cheie, acest lucru conduce la vulnerabilități de securitate majore și se conturează deja un consens pentru reducerea acestei dependențe în sectoarele cheie: de la economie la infrastructură și de la energie până la apărare. Un alt exemplu relevant este implementarea tehnologiei 5G: numeroase analize de securitate națională au afirmat că tehnologia din China prezintă riscuri pentru Alianța Nord Atlantică, iar Departamentul de Justiție al SUA a pus sub acuzare un jucător asiatic pentru fraude și complot pentru a obține secrete comerciale. Acestea sunt doar două situații recente, cu relevanță mondială, care arată influența majoră pe care o pot dobândi state care nu împărtășesc aceleași valori democratice cu spațiul euro-atlantic. Încă din 2010, în conformitate cu directive europene, România a realizat o listă prin care a identificat și desemnat infrastructura critică internă, obiectivul fiind îmbunătățirea protecției acesteia. În total, este vorba despre 10 sectoare: energetic, tehnologia informației și comunicații, alimentare cu apă, alimentație, sănătate, securitate națională, administrație, transporturi, industria chimică și nucleară, spațiu și cercetare”, se arată într-un comunicat de presă transmis de Ovidiu Raețchi.

“În acest context, consider că este oportun să stabilim dacă România nu ar trebui să specifice în legislație faptul că contractele din sectoarele cheie de infrastructură strategică pot fi încheiate doar cu operatori din state care aparțin de spațiul euro-atlantic sau cu companii din state cu valori democratice consacrate. Pe termen lung, aceasta poate fi o politică la care deja s-au gândit și alte state puternice din interiorul Uniunii Europene, miza fiind operarea sub o serie de standarde universale sigure pentru servicii digitale, energie, infrastructură, cercetare, comerţ sau educaţie”, a mai punctat Raețchi.