CCR IA ÎN DISCUȚIE SESIZAREA PREȘEDINTELUI IOHANNIS ÎN CAZUL LEGII PRIVIND EXECUTORII JUDECĂTOREȘTI

Curtea Constituțională a României (CCR) urmează să dezbată, marți, sesizarea președintelui Klaus Iohannis în cazul Legii privind executorii judecătorești.

Șeful statului invocă în sesizare, printre altele, condițiile de numire a unui executor, onorariul primit de acesta și normele de administrare și conservare a arhivei notariale.

"Un executor judecătoresc are sediul în circumscripția unei Judecătorii, însă competența sa teritorială se întinde pe întreaga circumscripție a Curții de apel în care se află sediul acestuia. Din această perspectivă, este neclar dacă schimbarea temporară a sediului echivalează cu o extindere a competenței executorului judecătoresc într-o altă circumscripție a unei Curți de apel, în cazul în care Judecătoriile în care executorii asociați se află în circumscripții ale unor Curți de apel diferite", apreciază șeful statului.

De asemenea, Iohannis afirmă că mecanismul de ocupare a posturilor vacante evocat de legea trimisă la CCR "instituie un privilegiu pentru executorii judecătorești asociați, în detrimentul celor neasociați".

"Executorii judecătorești se află în aceeași situație juridică, având dreptul de a ocupa un post vacant prin concurs. De altfel, legea nu instituie niciun fel de criterii referitoare la durata minimă a asocierii sau alte criterii de natură să justifice un astfel de tratament diferențiat pentru executorii judecătorești asociați, aspect ce deschide posibilitatea ocupării unor posturi vacantate din anumite circumscripții pe criterii preferențiale, în absența oricăror reguli care să asigure un acces egal al membrilor acestei profesii la respectivele posturi", spune Iohannis.

Un alt aspect supus analizei CCR este cel al actualizării numărului de posturi pentru executori judecătorești.

"Nu rezultă fără echivoc care este tipul de competență care se instituie pentru ministrul Justiției în actualizarea anuală a numărului de posturi, respectiv dacă acesta are o competență legată sau păstrează o marjă discreționară în stabilirea numărului de posturi de executori judecătorești", se arată în sesizare.

Mai sunt, de asemenea, abordate și normele privind onorariul executorului judecătoresc, respectiv condițiile de angajare a acestuia.

"În prezent, reglementările în materie de onorarii ale executorilor sau în materie de taxe de timbru nu sunt toate exprimate în cotă procentuală, fiind stabilite și sub forma unor sume fixe, tocmai pentru o protecție adecvată a justițiabililor și a dreptului acestora de acces la justiție", se mai arată în sesizare.

Președintele precizează că, prin modificările aduse de normele legii trimise la CCR, "legiuitorul a realizat o reconfigurare a condițiilor privind numirea în funcția de executor judecătoresc, încetarea funcției de executor judecătoresc, respectiv suspendarea din funcția de executor judecătoresc".

"Analizând normele menționate, se constată o restrângere a sferei infracțiunilor care atrag imposibilitatea numirii în funcția de executor judecătoresc la sfera celor de corupție, de serviciu sau a infracțiunilor săvârșite cu intenție, în forma aflată la promulgare menținându-se condiția de a nu avea anumite antecedente penale și de a se bucura de o bună reputație", adaugă Iohannis.

Mai mult, este criticată și modificarea legislativă propusă prin care "se elimină un standard de integritate pentru executorii judecătorești în funcție, care au acțiuni penale în curs de judecată, condamnați fiind în primă instanță".

"Practic, prin efectul intervențiilor legislative, sunt de drept repuși în exercițiul funcției, cu excepția celor privați de libertate, care, oricum, nu ar putea fizic să-și exercite atribuțiile", se evidențiază în sesizarea către CCR.

Este abordat și aspectul arhivei notariale.

"Garanția ca arhiva notarială, proprietate a statului, să fie deținută, administrată, conservată sau protejată doar de birourile notariale, camerele notarilor publici sau Uniunea Națională a Notarilor Publici din România nu reprezintă o simplă normă tehnică care vizează gestiunea unor documente, ci o garanție a principiului legalității și a securității raporturilor juridice", transmite șeful statului judecătorilor constituționali.

"Din această perspectivă, abrogarea acestei garanții, în absența oricăror alte norme care să suplinească această intervenție legislativă, echivalează cu încălcarea unei obligații pozitive a statului de a asigura și garanta, prin mijloace adecvate, securitatea raporturilor juridice și principiul legalității, cu implicații directe asupra unui domeniu foarte important al relațiilor sociale", explică președintele Iohannis.

AGERPRES