CCR decide azi dacă Guvernul Bolojan avea dreptul să modifice ordonanța privind programul SAFE, deși era demis

Curtea Constituțională a României este așteptată să pronunțe, miercuri, decizia în cazul sesizării depuse de președintele Camerei Deputaților, Sorin Grindeanu, privind existența unui conflict juridic de natură constituțională între Guvern și Parlament. Sesizarea vizează OUG nr. 38/2026, referitoare la programul SAFE, adoptată și transmisă spre publicare de Cabinetul Bolojan după ce Guvernul fusese demis prin moțiune de cenzură.

Ce a reclamat Sorin Grindeanu la CCR

Sorin Grindeanu a cerut Curții Constituționale să constate că OUG nr. 38/2026 a fost adoptată și transmisă spre publicare cu depășirea competențelor constituționale ale unui Guvern demis prin moțiune de cenzură.

Președintele Camerei Deputaților susține că acest lucru ar contraveni prevederilor Constituției și solicită, totodată, ca Guvernul să fie obligat să se abțină de la emiterea unor acte normative cu forță de lege primară atât timp cât exercită doar atribuții de administrare curentă a treburilor publice.

Potrivit sesizării, conflictul constituțional invocat de Grindeanu este generat de „două conduite neconstituționale ale Guvernului României, distincte, dar convergente prin efectele lor”.

OUG 38/2026, adoptată după demiterea Guvernului prin moțiune: principalele nereguli

Prima problemă indicată în sesizare este legată de momentul adoptării și publicării ordonanței de urgență.

Sorin Grindeanu susține că OUG nr. 38/2026 a fost adoptată și transmisă spre publicare după retragerea încrederii Parlamentului prin moțiunea de cenzură din 5 mai 2026. Ordonanța a fost publicată în Monitorul Oficial pe 8 mai.

În opinia sa, Guvernul nu mai putea exercita decât acte de administrare curentă, în condițiile articolului 110 alineatul (4) din Constituție, iar această situație excludea „categoric” exercitarea competenței de legiferare delegată.

Acuzațiile aduse Guvernului interimar

A doua conduită contestată de Sorin Grindeanu se referă la faptul că OUG nr. 38/2026 ar fi reglementat domenii care se aflau deja în procedură legislativă în Parlament.

„Reglementarea prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 38/2026 a unor soluţii legislative care se aflau deja în procedură parlamentară” este, potrivit sesizării, cea de-a doua problemă constituțională invocată.

Grindeanu susține că unele dintre aceste proiecte și propuneri legislative erau în dezbaterea celor două Camere sau chiar se aflau pe ordinea de zi a plenului.

În acest context, președintele Camerei Deputaților acuză Guvernul că s-ar fi transformat „într-o autoritate legiuitoare concurentă cu Parlamentul”, încălcând rolul Parlamentului de unică autoritate legiuitoare a țării.

Ce le cere Grindeanu judecătorilor CCR

Sorin Grindeanu consideră că CCR trebuie să stabilească și conduita pe care autoritățile implicate trebuie să o urmeze pentru restabilirea ordinii constituționale.

„Odată cu soluţionarea conflictului juridic de natură constituţională, apreciem că este necesar să se dispună conduita la care autorităţile publice implicate trebuie să se conformeze pentru a fi respectate prevederile constituţionale”, se arată în cerere.

În sesizare se precizează că problema principală pe care Curtea trebuie să o lămurească este dacă un Guvern demis prin moțiune de cenzură poate adopta și publica o ordonanță de urgență cu un conținut legislativ substanțial, care nu reprezintă un simplu act de administrare curentă.

Totodată, Grindeanu contestă posibilitatea Guvernului de a reglementa prin ordonanță de urgență domenii care se aflau deja în procedura legislativă a Parlamentului.

Liderul PSD invocă un „abuz de drept public”

Președintele Camerei Deputaților susține că adoptarea și publicarea OUG nr. 38/2026 în perioada 5-8 mai 2026 a reprezentat un „abuz de drept public”. Potrivit sesizării, Guvernul, deși fusese demis prin moțiune de cenzură, ar fi continuat să exercite prerogative de legiferare primară și s-ar fi substituit Parlamentului în domenii care se aflau deja pe agenda legislativă.

„Curtea Constituţională urmează să constate că adoptarea şi publicarea OUG în intervalul 5-8 mai 2026 - după adoptarea moţiunii de cenzură la data de 5 mai 2026 - a constituit un abuz de drept public”, susține Sorin Grindeanu în document.

Ce efecte ar fi produs OUG 38/2026 asupra Parlamentului

Potrivit sesizării, publicarea ordonanței în Monitorul Oficial pe 8 mai a produs efecte juridice imediate, ceea ce, în opinia lui Grindeanu, a afectat direct activitatea legislativă a Parlamentului.

„Publicarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 38/2026 în Monitorul Oficial la data de 8 mai 2026 produce efecte juridice imediate, devenind obligatorie pe întreg teritoriul României”, se arată în cerere.

În context, Sorin Grindeanu susține că, în aceste condiții, procedurile parlamentare deja începute în privința unor materii reglementate prin ordonanță își pierd finalitatea practică. Parlamentul s-ar afla în situația de a dezbate și adopta legi referitoare la domenii deja reglementate prin actul normativ al unui Guvern demis. În opinia sa, această situație generează „incertitudine normativă, insecuritate juridică” și afectează principiul economiei de mijloace legislative.

Ce alte solicitări mai are președintele Camerei Deputaților

Sorin Grindeanu solicită CCR să constate existența unui conflict juridic de natură constituțională între Parlament și Guvern, generat de emiterea OUG nr. 38/2026, publicată în Monitorul Oficial pe 8 mai 2026. De asemenea, el cere Curții să constate că ordonanța a fost adoptată și transmisă spre publicare cu depășirea competențelor constituționale ale Guvernului demis prin moțiune de cenzură.

În cazul admiterii sesizării, Grindeanu solicită ca Guvernul să fie obligat să nu mai emită acte normative cu forță de lege primară atât timp cât exercită atribuțiile limitate la administrarea curentă a treburilor publice. Totodată, președintele Camerei Deputaților cere recunoașterea dreptului Parlamentului de a continua procedurile legislative aflate în curs în domeniile reglementate prin OUG nr. 38/2026, fără a fi împiedicat de efectele actului normativ contestat.