Tribunalul București a anulat deciziile Congresului PNL de pe urma căruia Ilie Bolojan s-a înscăunat șef peste partid. Instanța a punctat o neregulă majoră: evenimentul a fost convocat în baza unui nou statut care nu a apucat să intre în vigoare.
Tribunalul București a publicat motivarea deciziei prin care a suspendat provizoriu toate hotărârile adoptate în cadrul Congresului Extraordinar al PNL din 21 iunie. Documentul instanței scoate la iveală o vulnerabilitate juridică majoră în organizarea evenimentului, oferind un câștig de cauză temporar, dar extrem de important, taberei conduse de Hubert Thuma, din care mai fac parte lideri de calibru precum Rareș Bogdan, Lucian Bode și Adrian Veștea.
Liberalii au atacat deja prin apel decizia Tribunalului București, urmând ca o hotărâre definitivă să fie pronunțată de Curtea de Apel.
Greșeala procedurală din PNL: Congres convocat în baza unui statut fantomă
Principalul argument pentru care magistratul a decis înghețarea tuturor hotărârilor PNL este unul strict procedural. Instanța a constatat că organizarea Congresului din 21 iunie s-a realizat în temeiul unor modificări ale Statutului partidului care nu erau aprobate și nici înregistrate oficial la Tribunalul București.
Conform legislației și normelor interne, conducerea PNL era obligată să convoace evenimentul respectând exclusiv prevederile Statutului din iulie 2025, cel aflat în vigoare din punct de vedere juridic.
Ce a descoperit instanța: Analizând comparativ Statutul PNL din iulie 2025 și proiectul de modificare din 2026, judecătorul a identificat diferențe majore de formă și fond la nivelul depunerii candidaturilor, modului de desfășurare a alegerilor interne și, mai ales, în ceea ce privește regimul de sancționare a membrilor.
Măsură de urgență pentru a opri epurările politice din partid
Decizia a fost pronunțată pe calea unei ordonanțe președințiale, o procedură juridică de urgență. Judecătorul a considerat necesară suspendarea actelor deoarece aplicarea lor imediată ar fi produs „consecințe juridice grave și iminente” împotriva reclamanților (Rareș Bogdan, Adrian Veștea, Lucian Bode, Alina Gorghiu și Hubert Thuma), care riscau pierderea funcțiilor de conducere și excluderea definitivă din partid.
Instanța a subliniat că finalizarea procedurilor de excludere, aflate deja în derulare la momentul procesului, ar fi generat un impact negativ greu de reparat asupra statutului politic, juridic și moral al acestor lideri, privându-i de drepturile de a participa la viața internă a PNL sau de a activa în grupurile parlamentare.
Strategia taberei Thuma: Două procese paralele
Pentru a bloca noua conducere stabilită la Congres, contestatarii din PNL au deschis două acțiuni în instanță:
Procesul de fond (Acțiunea în anulare): În cadrul căruia se va dezbate legalitatea deplină a Congresului (lipsa motivelor excepționale pentru convocare, verificarea cvorumului, lipsa proceselor-verbale de vot și formatul buletinelor de vot). Acest dosar este încă în faza de judecată.
Ordonanța președințială: Procesul urgent prin care s-a cerut — și s-a obținut — suspendarea provizorie a efectelor Congresului până când judecătorii se vor pronunța definitiv pe fondul problemei.
Ce urmează? Efectul este temporar, iar decizia se poate schimba la fond
Motivarea Tribunalului București clarifică faptul că decizia actuală nu anulează definitiv actele PNL și nici nu anticipează sentința finală. Fiind o măsură vremelnică, ea doar conservă situația actuală pentru ca acțiunea principală în anulare să nu rămână fără obiect.
Magistratul a ținut să precizeze că în cadrul procesului de fond, unde se va administra un probatoriu mult mai complex și vor avea loc dezbateri ample, instanța poate ajunge la o concluzie complet diferită față de cea stabilită acum prin ordonanță. Până atunci însă, noua conducere și noul statut al PNL rămân blocate din punct de vedere juridic.
