Ilie Bolojan își prezintă bilanțul înaintea votului pentru Guvernul Niculescu. Ce spune despre măsurile economice

Bolojan a susținut că majorarea TVA și măsurile de reducere a deficitului au fost necesare pentru a evita o criză economică mai gravă, deși recunoaște că românii au resimțit scăderea nivelului de trai.

Bolojan: România risca o criză economică generalizată

În prezentarea bilanțului, Ilie Bolojan a explicat că Executivul a fost nevoit să adopte măsuri dificile pentru a crește veniturile bugetare și a reduce deficitul.

Potrivit premierului interimar, lipsa unor intervenții rapide ar fi putut amplifica dezechilibrele economice și ar fi afectat atât companiile, cât și populația.

Bolojan a afirmat că Guvernul nu a ascuns situația financiară a țării și că a evitat să facă promisiuni fără acoperire bugetară. El a recunoscut însă că deciziile adoptate au pus presiune asupra bugetelor familiilor și asupra veniturilor angajaților, antreprenorilor și pensionarilor.

Deficitul bugetar, mai mic în primele opt luni din 2026

Unul dintre principalele argumente prezentate de Ilie Bolojan a fost reducerea deficitului bugetar.

Conform datelor invocate de premierul interimar, execuția bugetului general consolidat pentru primele opt luni ale anului 2026 s-a încheiat cu un deficit de 78,5 miliarde de lei, față de 102,5 miliarde de lei în aceeași perioadă din 2025.

Bolojan a susținut că această evoluție a contribuit la diminuarea deficitului exprimat ca procent din produsul intern brut și la evitarea retrogradării ratingului de țară de către agențiile internaționale.

Menținerea ratingului este importantă pentru România deoarece influențează condițiile în care statul se împrumută de pe piețele financiare.

Investițiile au crescut cu peste 25 de miliarde de lei

Premierul interimar a prezentat și evoluția investițiilor publice. Potrivit cifrelor comunicate de acesta, valoarea investițiilor a crescut de la 82 de miliarde de lei la 107 miliarde de lei, comparativ cu perioada similară a anului precedent.

Bolojan a precizat că peste două treimi din această valoare au reprezentat plăți realizate prin proiecte finanțate din fonduri europene.

În același timp, cheltuielile de personal din primele opt luni ale anului 2026 au însumat 122 de miliarde de lei, cu 4,3 miliarde de lei mai puțin decât în perioada corespunzătoare din 2025.

Aceste cifre au fost prezentate de fostul șef al Executivului ca argumente în favoarea măsurilor de control al cheltuielilor publice.

Premierul recunoaște presiunea asupra nivelului de trai

În discursul său, Bolojan a admis că măsurile economice au avut consecințe directe asupra populației. Creșterea prețurilor și ajustarea cheltuielilor au afectat bugetele gospodăriilor, iar românii au resimțit efectele în viața de zi cu zi.

Premierul interimar a afirmat că rezultatele macroeconomice trebuie analizate și prin prisma situației familiilor, a salariilor, a pensiilor și a siguranței locurilor de muncă.

El le-a mulțumit cetățenilor pentru eforturile făcute în perioada de ajustare bugetară și a susținut că obiectivul măsurilor a fost stabilizarea finanțelor publice.

Votul pentru Guvernul Niculescu, într-un moment economic dificil

Prezentarea bilanțului are loc într-un moment important pentru scena politică, în condițiile în care Parlamentul urmează să decidă asupra învestirii noului Executiv condus de Luca Niculescu.

Criza politică prelungită a pus presiune asupra finanțelor publice și asupra încrederii investitorilor. România trebuie să continue reducerea deficitului și să își asigure finanțarea cheltuielilor publice, inclusiv prin menținerea accesului la fondurile europene.

În acest context, Bolojan și-a apărat măsurile adoptate în timpul mandatului și a susținut că ajustarea bugetară a fost necesară pentru a evita dezechilibre economice mai grave.