Un nou „job” a fost găsit pentru președintele Klaus Iohannis după ce i se va termina mandatul de la Cotroceni. După ce a fost „împins” pe postul de șef NATO, acum este un posibil înlocuitor al șefei UE, Ursula Von Der Leyen.

La Bruxelles, scrie POLITICO, se fac numeroase speculații cu privire la persoana care ar putea fi aleasă ca viitor șef al executivului european. Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, este în continuare favorită clară pentru a obține un al doilea mandat de cinci ani în fruntea executivului comunitar, dar aceasta nu mai este totuși chiar o certitudine. Asta înseamnă că în oraș se joacă un nou joc interesant, în principal de către politicieni, diplomați și funcționari care o critică pe șefa Comisiei: cine ar putea obține postul, dacă nu von der Leyen? - arată autorii articolului. Ei trec în revistă câteva dintre numele care sunt vehiculate fie pentru a fi propuse ca alternative reale, fie ca o modalitate de a face presiuni asupra Ursulei von der Leyen pentru a obține concesii de la ea.

Nu figurează pe această listă înșiși candidații principalelor partide politice care concurează cu von der Leyen. În pofida așa-numitului proces „Spitzenkandidaten”, este puțin probabil ca Partidul Popular European să renunțe la președinția Comisiei, dacă rămâne cea mai mare forță politică de la Bruxelles, argumentează POLITICO.

În vârstă de 76 de ani, el a condus o coaliție italiană cu o largă bază până când aceasta s-a dezintegrat în 2022, iar numele său apare adesea atunci când sunt vacante roluri de lider internațional. Până acum, numele fostului prim-ministru italian și președinte al Băncii Centrale Europene a fost legat mai ales de postul de președinte al Consiliului European (după ce Charles Michel va pleca).

În același timp, ea a dat dovadă de leadership în materie de politică externă și a fost primul lider UE care a vizitat Kievul după invazia Rusiei din februarie 2022.

Originară din Malta, Metsola ar putea fi un câștig pentru sudul Europei atunci când se vor împărți posturile de conducere. Într-o postare pe Instagram, săptămâna trecută, Metsola se îmbrățișează cu premierul grec Kyriakos Mitsotakis și cu premierul polonez Donald Tusk - un indiciu că, oricare ar fi postul, ea are sprijin în locuri înalte.

Klaus Iohannis, inclus pe lista posibililor înlocuitori ai Ursulei von der Leyen! Ce apelativ are președintele României

Argumentele în defavoarea ei ar fi că Malta este cea mai mică țară din UE, atât ca mărime, cât și ca populație. De asemenea, Metsola nu are nicio experiență executivă, nici măcar în țara sa de origine. Dosarul său conservator privind avortul a fost folosit împotriva ei la începutul președinției sale în legislativul UE.

Astfel, șansele de a o înlocui pe Ursula von der Leyen sunt 2 din 5.

Christine Lagarde

De ce Christine Lagarde? Pentru că este franțuzoaică.

Reticența lui Macron de a o susține pe von der Leyen pentru postul de conducere a Comisiei Europene ridică o întrebare evidentă: După cinci ani de guvernare germană și o perioadă și mai lungă în care germanii sau austriecii au deținut postul-cheie de șef de cabinet al președintelui Comisiei, nu cumva Macron vrea ca un francez să fie în fruntea Comisiei?

În calitate de fost ministru de finanțe și actual președinte al Băncii Centrale Europene, Lagarde ar bifa căsuța experienței de conducere la nivel înalt și are și avantajul suplimentar de a fi femeie.

De ce, totuși, nu ar avea foarte multe șanse? Tot pentru că este franțuzoaică. De asemenea, nu este teribil de populară în rândul propriului personal. În plus, nu există niciun indiciu că Lagarde, fostă șefă a FMI, ar fi dispusă să părăsească BCE înainte de sfârșitul mandatului său de opt ani sau chiar că Palatul Elysée se gândește serios să-i propună numele. De când a părăsit FMI, numele lui Lagarde a apărut aproape la fiecare remaniere a guvernului francez ca posibil ministru, arată POLITICO.

Prin urmare, publicația o cotează cu doar o șansă din 5 să o înlocuiască pe Ursula von der Leyen.

Klaus Iohannis

De ce Klaus Iohannis? Președintele României este văzut ca fiind o persoană calmă, fermă și este îndrăgit de liderii europeni, în special în rândul conservatorilor. Atât Macron, cât și cancelarul german Olaf Scholz l-au lăudat pentru că și-a menținut țara ancorată în tabăra pro-occidentală și pro-europeană după invazia Rusiei în Ucraina - ceea ce nu se poate spune despre Ungaria, Slovacia sau Bulgaria, notează POLITICO.

Spre deosebire de Polonia, România a respectat, de asemenea, cu strictețe regulile pieței unice a UE și nu a impus în mod unilateral restricții asupra cerealelor ucrainene - ceea ce a întărit reputația lui Iohannis ca un jucător de echipă pro-european, adaugă publicația.

Mulți susțin că a venit timpul ca un est-european să conducă UE. În acest caz, vorbitorul de limbă germană Iohannis este bine plasat, provenind din aceeași familie politică PPE ca von der Leyen. Decizia PPE de a-și organiza congresul electoral la București atestă, de asemenea, poziția sa în rândul liderilor conservatori ai grupului.

Având în vedere că al doilea său mandat se va încheia în decembrie, Iohannis este în căutarea unui post internațional de top. Luna trecută, el a decis să candideze la funcția de viitor lider al NATO - dar aceasta va fi o bătălie dificilă, având în vedere sprijinul larg acordat premierului olandez Mark Rutte.

Ce ar cântări în defavoarea lui Iohannis? Propunerea de ultim moment a lui Iohannis de a-i „fura” lui Rutte rolul de lider al NATO a deranjat unele țări din Europa de Vest, scrie POLITICO.

Astfel, șansele ca Iohannis să obțină funcția de președinte al Comisiei Europene sunt 3 din 5.

Andrej Plenković

Premierul croat Andrej Plenković provine și el din PPE și, ca și în cazul lui Iohannis, numirea sa ar răspunde solicitărilor tot mai numeroase ca Europa de Est să obțină o funcție de conducere. Alegerea unui croat ca președinte al Comisiei ar fi, de asemenea, un semnal pozitiv pentru viitorii membri ai UE (Croația este cel mai nou membru al UE).

Anunțul surprinzător al lui Plenković că va conduce lista de candidați la europarlamentare a partidului HDZ, aflat la putere în Croația, i-a făcut pe unii să suspecteze că vrea să abandoneze politica internă. Experiența sa ca prim-ministru din 2016 i-a oferit cu siguranță autoritate și oportunități de relaționare cu colegii săi lideri europeni.

Pe de altă parte, Plenković a respins zvonurile că ar putea să o înlocuiască pe Ursula von der Leyen, ceea ce, desigur, ar putea fi considerat un bun indiciu că este interesat de fapt de acest post, punctează POLITICO.

Șansele de a o înlocui pe Ursula von der Leyen sunt, ca și în cazul lui Iohannis, tot de 3 din 5.

Thierry Breton

De ce el? Ca și în cazul Christinei Lagarde, pentru că este francez.

Breton a declarat anul trecut pentru POLITICO că a fost un candidat de "plan B" pentru a deveni comisar european încă din 2019 (a obținut postul doar după ce prima alegere, Sylvie Goulard, a fost eliminată în timpul audierilor de confirmare din Parlament). El a lăsat să se înțeleagă cu tărie că este deschis să devină din nou Planul B, în cazul în care candidatura lui von der Leyen nu va da rezultate.

În calitate de fost ministru francez de finanțe, Breton are experiență de conducere la nivel înalt și, deși nu face parte din PPE, are înclinații conservatoare. Experiența sa ca fost director general care a readus politica industrială pe agenda Comisiei îi permite să argumenteze că ar trebui să conducă un executiv al UE care se va concentra mult mai mult pe competitivitate.

Breton a devenit, de asemenea, cel mai important critic al lui von der Leyen în bula de la Bruxelles. Într-un tweet după nominalizarea ei ca principal candidat al PPE, Breton a remarcat că șefa Comisiei nu a avut tocmai un sprijin unanim în cadrul PPE pentru un al doilea mandat.

De asemenea, el a făcut parte din grupul de comisari care au criticat alegerea lui Markus Pieper ca reprezentant al Comisiei pentru IMM-uri. Și în timp ce un oficial francez de rang înalt a declarat pentru POLITICO că Macron a fost "furios" în legătură cu tweetul despre von der Leyen, alți oficiali francezi au declarat ulterior că locatarul de la Elysee nu a fost chiar atât de tulburat până la urmă.

Dezavantajul pentru Breton este că are poate mai mulți dușmani decât prieteni în cercurile de vârf ale UE, inclusiv în cadrul Comisiei și în rândul multor țări UE, mulți punând la îndoială palmaresul său. Autopromovarea sa tupeistă și reputația sa de a vorbi înainte de a se concretiza ceva i-au iritat pe colegii comisari, în special pe șefa Concurenței, Margrethe Vestager, dar și pe mulți dintre angajații și funcționarii publici cu care ar fi trebuit să lucreze, scrie POLITICO.

Un articol răutăcios (și anonim!) publicat în publicația franceză Atlantico l-a descris pe Breton ca fiind "cel mai prost comisar francez din ultimii 30 de ani", sugerând că are rivali hotărâți să îl submineze. În plus, el nu este membru al PPE, iar controversa din jurul perioadei în care a fost șef al firmei franceze de tehnologie Atos este văzută ca un mare dezavantaj pentru orice potențială confirmare din partea Parlamentului European.

Așa se face că este cotat cu doar o șansă din 5 pentru a o înlocui pe actuala președintă a Comisiei Europene.

O surpriză

Negocierile între grupurile politice pentru posturile de conducere europene, după alegerile europene, sunt întotdeauna pline de surprize. În 2019, nimeni nu ar fi pariat pe faptul că Ursula von der Leyen va deveni președinte al Comisiei, așa că Bruxelles-ul ar putea fi surprins de un candidat de care nu a auzit sau pe care nu l-a întâlnit niciodată. Există chiar 2 șanse din 5 să aibă câștig de cauză un asemenea candidat surpriză, în evaluarea POLITICO.