Ordonanța SAFE: CCR amână decizia cu o săptămână, până pe 7 octombrie

Curtea Constituțională

Curtea Constituțională

Scris de Daniel Onescu Publicat: 30 sept. 2026, 11:54

Curtea Constituțională a amânat pentru 7 octombrie decizia în două sesizări privind conflicte juridice de natură constituțională. Prima vizează un conflict între Guvern și Camera Deputaților, iar a doua, un conflict între Guvern și Înalta Curte de Casație și Justiție. Una dintre sesizări privește ordonanța de urgență pentru programul SAFE. Decizia CCR ar putea afecta procedurile pe care Guvernul le-a derulat în baza acestei ordonanțe.

O nouă amânare la CCR

Cele două sesizări se aflau pe agenda Curții Constituționale pentru o decizie, după o amânare anterioară. Judecătorii constituționali au stabilit însă un nou termen, pentru 7 octombrie, semn că mai au nevoie de timp să delibereze înaintea luării unei decizii finale.

La această dată, CCR urmează să reanalizeze sesizările referitoare la conflictele dintre Guvern și cele două instituții. Stabilirea noului termen nu garantează că judecătorii vor pronunța atunci o decizie.

Miza sesizării privind programul SAFE

Sesizarea care vizează ordonanța privind programul SAFE are o miză importantă pentru procedurile derulate în baza acestui act normativ.

O eventuală decizie în defavoarea Guvernului ar putea pune sub semnul întrebării aceste proceduri. Posibilele consecințe, inclusiv riscul anulării lor, vor depinde însă de soluția pronunțată de CCR și de motivarea acesteia.

Până la soluționarea sesizărilor, Curtea Constituțională nu a tranșat conflictele juridice reclamate.

ȘTIRE INIȚIALĂ

Sorin Grindeanu solicită CCR să constate existența conflictului și să stabilească măsurile necesare pentru restabilirea ordinii constituționale.

De ce a sesizat Grindeanu CCR

În sesizare, președintele Camerei Deputaților invocă două conduite ale Guvernului pe care le consideră neconstituționale: adoptarea și transmiterea spre publicare a ordonanței după retragerea încrederii Parlamentului, prin moțiunea de cenzură din 5 mai 2026, și reglementarea unor soluții legislative aflate deja în dezbatere parlamentară.

Ordonanța a fost publicată în Monitorul Oficial pe 8 mai 2026. Potrivit argumentelor prezentate în sesizare, Guvernul avea, după adoptarea moțiunii de cenzură, atribuții limitate la administrarea curentă a treburilor publice, în conformitate cu articolul 110 alineatul (4) din Constituție.

Grindeanu susține că Executivul nu mai avea, în aceste condiții, competența de a emite ordonanțe de urgență.

Totodată, președintele Camerei Deputaților acuză Guvernul că a intervenit asupra unor reglementări care se aflau deja în procedură parlamentară, în dezbatere sau pe ordinea de zi a plenului Camerei Deputaților și al Senatului.

Prin această conduită, susține autorul sesizării, Executivul ar fi acționat ca o „autoritate legiuitoare concurentă cu Parlamentul”, încălcând obligația de loialitate constituțională față de acesta.

Cele 12 articole adăugate ordonanței

Un alt argument din sesizare privește modificarea proiectului ordonanței în dimineața zilei de 5 mai, când urma să fie dezbătută și votată moțiunea de cenzură.

Potrivit documentului, Guvernul a extins „substanțial” proiectul inițial prin introducerea a 12 articole noi.

În sprijinul acestei afirmații, Grindeanu citează expunerea de motive a legii de aprobare a ordonanței:

„Completările aduse în ședința de Guvern Ordonanței de urgență au fost motivate de importanța și urgența reglementărilor, coroborate cu posibilitatea ca, în ipoteza votării moțiunii de cenzură împotriva Executivului, acesta să nu mai poată emite ordonanțe de urgență pe perioada interimatului”.

Ce solicită președintele Camerei Deputaților

Sorin Grindeanu apreciază că Guvernul a anticipat și a substituit rezultatul procesului legislativ, intervenind într-un domeniu aflat deja în dezbaterea Parlamentului.

În opinia sa, această conduită diminuează rolul deliberativ al Parlamentului și afectează echilibrul constituțional dintre puterile statului, consacrat de articolul 1 alineatul (4) din Constituție.

Prin sesizarea adresată CCR, președintele Camerei Deputaților cere constatarea conflictului juridic de natură constituțională și stabilirea conduitei pe care autoritățile implicate trebuie să o urmeze pentru restabilirea ordinii constituționale.

Distribuie articolul

Urmărește știrile Realitatea din PNL și pe Google News

Actualitate

Mai multe știri din Politica Interna - nationala