Rareș Bogdan contestă modul în care Ilie Bolojan prezintă reducerea deficitului și susține că rezultatul a fost obținut prin taxe mai mari, cheltuieli înghețate și plăți amânate. Europarlamentarul acuză Guvernul că pune costurile pe umerii firmelor, angajaților și bolnavilor.
Rareș Bogdan lansează un atac extrem de dur la adresa lui Ilie Bolojan și contestă modul în care este prezentată reducerea deficitului bugetar. Europarlamentarul susține că rezultatul nu ar fi venit dintr-o eficientizare reală a aparatului de stat, ci din creșteri de taxe, înghețarea unor cheltuieli și amânarea plăților către firme, salariați și alte categorii care au bani de primit de la stat.
Rareș Bogdan: „5 decizii prin care Bolojan a îngropat economia României. Operația a reușit, pacientul este (aproape) mort”
„Se laudă că a scăzut deficitul, dar a făcut-o luând banii din buzunarul oamenilor! De la gura copiilor lor! Nu achită servicii, datorii, concedii medicale, salariile celor care muncesc pe fonduri europene, ca să poată manipula! Ne minte în ultimul hal!”, acuză Rareș Bogdan.
Rareș Bogdan contestă deficitul de 2,34% raportat pentru primele șapte luni din 2026
Europarlamentarul face referire la deficitul de 2,34% din PIB raportat pentru perioada ianuarie-iulie 2026 și susține că această cifră trebuie privită prin prisma modului în care este calculată execuția bugetară. Rareș Bogdan încearcă să explice diferența dintre contabilitatea de casă, care urmărește banii efectiv încasați și plătiți, și standardul european ESA 2010, care contabilizează obligațiile atunci când acestea apar.
„Ce am învățat eu ca jurnalist: că Eurostat nu publică date lunare (nici la 7 luni). Iar urmărind ședințele ECOFIN (Consiliul Afaceri Economice și Financiare al UE) am aflat că există ceea ce se numește Standard ESA 2010. Ce e ăsta: un set de reguli obligatorii în toată economia UE. Scopul este simplu: să se asigure că toate țările membre își calculează PIB-ul, datoriile și deficitele după aceleași reguli. Și nu fardează, nu fură curent.”
Rareș Bogdan susține că diferența dintre cele două metode permite ca unele obligații deja asumate de stat să nu se vadă imediat în deficitul calculat pe baza plăților efective. „Să pricepem: există o diferență între ce bani ai în portofel AZI și ce datorii ai acumulat”, spune europarlamentarul.
„S-a redus deficitul deoarece constructorul nu a avut bani să-și plătească oamenii”
Pentru a-și susține acuzația, Rareș Bogdan dă exemplul unei lucrări publice finalizate și facturate, dar pentru care statul amână plata. În interpretarea sa, banii nu ies imediat din trezorerie și, prin urmare, deficitul calculat pe baza execuției cash poate arăta mai bine, chiar dacă obligația de plată există.
„Desigur, există și o metodă românească de calcul a deficitului. Se putea? Simplu: un constructor ți-a făcut o grădiniță sau un tronson de autostradă, ți-a dat factura, tu mergi și inaugurezi, te vede mama la televizor. Dar nu plătești azi, deci în contabilitatea cash apari pe plus. S-a redus deficitul? S-a redus deoarece constructorul nu a avut bani să-și plătească oamenii. Te lauzi cu asta? Chiar n-ai obraz?”
Europarlamentarul continuă spunând că standardul ESA înregistrează obligația atunci când aceasta apare. „ESA înregistrează cheltuiala în secunda în care s-a făcut lucrarea și s-a emis factura, indiferent dacă a fost plătită sau băgată sub preș.”
Rareș Bogdan acuză taxe mai mari și plăți amânate
Atacul continuă cu acuzații privind modul în care Guvernul ar fi obținut reducerea deficitului. Rareș Bogdan susține că Bolojan ar fi recurs la amânarea unor plăți, creșterea taxelor, eliminarea facilităților fiscale și înghețarea unor cheltuieli, în locul unei reduceri a costurilor aparatului de stat.
„Bolojan amână plățile pentru a scădea deficitul cash. Pentru a se putea lăuda. Nu prin eficientizarea aparatului de stat, ci din creșteri directe de taxe, eliminarea facilităților fiscale, înghețări de cheltuieli și foarte multe salarii neplătite.”
Rareș Bogdan afirmă și că investițiile, consumul și investițiile străine directe ar fi fost afectate. Aceste afirmații sunt prezentate de europarlamentar ca parte a criticilor sale, iar în mesajul transmis nu sunt indicate date statistice concrete care să le susțină separat.
„Să te lauzi după ce ai blocat complet investițiile și ai băgat în agonie mii de firme românești ce lucrau pe orizontală pe diverse lucrări ale statului, locale sau guvernamentale! După ce ai prăbușit efectiv consumul și volumul investițiilor străine directe, să te lauzi cu deficit scăzut pe seama bolnavilor, să te lauzi cu banii europeni atrași, când tu știi că sunt zeci de mii de români care nu și-au luat salariile de luni de zile, deși muncesc PE BANI EUROPENI blocați de tine… e de noaptea minții.”
Acuzații și pe tema fondurilor europene
Rareș Bogdan contestă și modul în care este prezentată absorbția fondurilor europene. El susține că simpla alocare a fondurilor de la Bruxelles nu înseamnă automat că banii au ajuns la beneficiari și arată că plățile trec prin instituțiile statului înainte ca sumele să fie recuperate de la Comisia Europeană.
„Care e mecanismul: Comisia Europeană alocă banii. Alocă, nu achită direct! Când achită, banii trec prin MFin și autoritățile de management, sau cum s-or chema, care verifică dosarele, aprobă cererile de plată, de rambursare, fac plata efectivă. După care statul își recuperează banii de la Bruxelles.”
Rareș Bogdan: „Dezastrul economic marca Bolojan putea fi evitat!”
În aceeași postare, europarlamentarul vorbește despre „mii de firme românești” afectate și despre „zeci de mii de români” care nu și-ar fi primit salariile, fără să nominalizeze firmele sau să ofere o defalcare a numărului de persoane la care se referă. Formulările rămân, astfel, acuzațiile făcute de Rareș Bogdan în mesajul său.
„Cum banii (salariile) nu se achită, banii nu ies efectiv din trezorerie, deci scade deficitul? Scade. Artificial. Luând de la gura copiilor. Nu-l va ierta nimeni. Și îngroapă și PNL.”
Rareș Bogdan încheie atacul cu o ironie despre Bursă
La final, Rareș Bogdan pune sub semnul întrebării și efectele economice ale reducerii deficitului, făcând trimitere la evoluția Bursei de Valori București.
„P.S. Minunea de deficit al lui Bolojan nu reușește să ridice și bursa românească? A nu știu câta zi consecutiv a început pe roșu.”
