AUR ar obține 36% din voturi, potrivit unui nou sondaj Avangarde, calculat din răspunsurile celor care și-au exprimat o opțiune de vot. Urmează PSD, cu 23%, PNL, cu 16%, și USR, cu 8%. Sondajul arată și o nemulțumire foarte mare: 88% dintre cei chestionați spun că România merge într-o direcție greșită, iar doar 8% cred că direcția e bună.
Sondajul a fost realizat în perioada 12-22 septembrie 2026, într-un moment în care scena politică este marcată de negocierile pentru formarea unui nou Guvern. Rezultatele vin la numai câteva zile după un alt sondaj privind intenția de vot a românilor, realizat de CURS, care indica la rândul său AUR, PSD, PNL și USR în această ordine a procentelor măsurate.
AUR, 36% în intenția de vot. PSD este cotat la 23%
La întrebarea privind intenția de vot în cazul în care duminica viitoare ar avea loc alegeri parlamentare, 36% dintre cei care au exprimat o opțiune au indicat AUR. PSD este cotat la 23%, PNL la 16%, iar USR la 8%. Împreună, PNL și USR ajung la 24%, cu un punct procentual peste scorul măsurat pentru PSD și cu 12 puncte procentuale sub procentul înregistrat de AUR. Procentele reprezintă însă rezultatele unui sondaj realizat într-un anumit interval și nu rezultatul unor alegeri.
88% dintre respondenți spun că România merge într-o direcție greșită
Una dintre întrebările cercetării a vizat direcția în care se îndreaptă țara. Rezultatul arată că 88% dintre cei chestionați consideră că România merge într-o direcție greșită, în timp ce 8% apreciază că direcția este una bună. Procentul celor care răspund negativ este mai mare decât cel înregistrat într-un sondaj Avangarde din luna iunie, când 81% dintre respondenți spuneau că România merge într-o direcție greșită. Cercetările au fost însă realizate pe eșantioane diferite și în momente politice diferite.
Cum este evaluat Ilie Bolojan în sondaj
Respondenții au fost întrebați și cum îl evaluează pe Ilie Bolojan ca lider politic. Potrivit sondajului Avangarde, 76% au răspuns că îl consideră „mai degrabă rău” pentru România, iar 18% au ales varianta „mai degrabă bun”. Întrebarea apare în perioada negocierilor pentru formarea Guvernului condus de premierul desemnat Siegfried Mureșan. Numele lui Ilie Bolojan a fost vehiculat pentru una dintre funcțiile de vicepremier, însă Mureșan nu a confirmat și nici nu a infirmat această variantă atunci când a fost întrebat public. Premierul desemnat a precizat doar că viitorul său Cabinet ar urma să aibă trei vicepremieri, fiecare cu portofoliu.
Aproape jumătate dintre respondenți spun că „toți” sunt vinovați pentru situația politică
O altă întrebare a urmărit cine este considerat principalul responsabil pentru situația politică actuală. Aproape jumătate dintre cei chestionați, 49%, au ales răspunsul „toți”. Ilie Bolojan și PNL sunt indicați de 21% dintre respondenți, PSD de 11%, iar președintele Nicușor Dan de 8%. AUR și USR sunt menționate de câte 3%, în timp ce 5% au răspuns „nu știu/nu răspund”. Rezultatul arată că nemulțumirea măsurată de sondaj nu este îndreptată către un singur partid sau un singur lider politic. Cea mai mare categorie dintre răspunsuri îi indică, în ansamblu, pe actorii politici drept responsabili pentru situația actuală.
Criza economică, principala temere indicată în sondaj
Cercetarea Avangarde a măsurat și principalele temeri pentru perioada următoare. O eventuală criză economică a fost indicată de 31% dintre respondenți, fiind răspunsul cel mai des ales. Viitorul copiilor este menționat de 20%, iar escaladarea războiului din Ucraina de 18%. Problemele de sănătate și ura din societate sunt indicate de câte 11% dintre persoanele chestionate. Alte temeri însumează 6%, iar 3% dintre respondenți nu au știut sau nu au dorit să răspundă.
Sondajul Avangarde a fost realizat în perioada 12-22 septembrie 2026, pe un eșantion de 1.020 de persoane din populația adultă a României, cu vârsta de 18 ani și peste. Datele au fost culese prin metoda CATI, adică prin interviuri telefonice asistate de calculator. Marja de eroare declarată este de ±3,1%, la un nivel de încredere de 95%. Eșantionul a fost ponderat după gen, vârstă, mediu de rezidență și nivel de educație, iar procentele privind intenția de vot se referă la respondenții care și-au exprimat o opțiune electorală.
