Lucrările celei de-a VI-a ediţii a Conferinţei Internaţionale ”Security challenges in the Balkans”, organizată sub patronajul Ministerului Afacerilor Externe, se desfăşoară, vineri, la Timişoara, participanţii la reuniune propunându-şi să analizeze evoluţiile şi consecinţele războiului din Ucraina asupra Balcanilor, din punct de vedere politic, militar şi economic.

Premierul Nicolae Ciucă a transmis, în deschiderea evenimentului, un mesaj video înregistrat, în care a subliniat faptul că politica de extindere rămâne pilonul cheie al implicării europene în regiunea Balcanilor de Vest, fiind cel mai important instrument pentru stimularea unei dezvoltări sustenabile în această zonă.

“Politica de lărgire rămâne pilonul cheie al implicării europene în regiunea Balcanilor de Vest. Este cel mai important instrument pentru stimularea unei dezvoltări sustenabile în Balcanii de Vest, este scopul nostru ca această regiune să fie ancorată pe drumul său european şi a atinge aceste obiective înseamnă responsabilitate împărtăşită pentru partenerii din regiune şi pentru Uniunea Europeană. În acelaşi timp, politicile de lărgire de succes depind şi de dorinţa partenerilor de a îndeplini cerinţele din procesul de aderare. Aceasta înseamnă să împărtăşească valorile europene şi să consolideze eforturile pe anumite domenii şi alinierea politicilor lor de politică externă”, a declarat Nicolae Ciucă.

Premierul a afirmat că în prezent, există un număr de noi provocări, care erau considerate de domeniul trecutului, dar acum trebuie depuse eforturi pentru un viitor constructiv, conform politicilor Uniunii Europene, care au transformat cu succes Europa Centrală şi de Est, iar procesul de extindere de succes, unul dintre principalele instrumente ale puterii soft.

“Având în vedere actorii terţi cu diferite interese din regiune, vrem ca partenerii noştri să se concentreze pe o bună guvernanţă şi funcţionare bună a instituţiilor care sunt elemente cheie pentru a consolida rezilienţa lor. România are partenere ţările care împărtăşesc aceleaşi valori şi viziuni, care doresc rezultate pozitive şi concrete pe partea de aderare şi ţări care doresc îndeplinirea criteriilor de aderare la UE. În Balcanii de Vest există un parteneriat puternic între SUA şi Europa, iar dorinţa celor trei state – Georgia, Ucraina şi Republica Moldova – de a adera la UE nu ar trebui să fie un impediment pentru ţările din Balcanii de Vest care doresc acelaşi drum. Abordarea lor ar trebui să arate dorinţa pentru o lărgire puternică atâta timp cât procesul de reformă şi progresul european bazat pe rezultate este un interes central al acestor ţări”, a detaliat şeful Guvernului.

Nicolae Ciucă a mai comentat că viziunea strategică a NATO şi UE, pe partea de politici de apărare, este o dovadă a solidarităţii noastre faţă de partenerii din Balcanii de Vest.

“Parteneriatele personalizate pentru regiune arată intenţiile strategice ale partenerilor din Balcanii de Vest şi perspectiva noastră pentru regiune. România susţine relansarea implicării democratice a Balcanilor de Vest şi doreşte să furnizeze asistenţă ţinând cont de nevoile acestor ţări şi mesajele transmise de ele”, a încheiat Nicolae Ciucă.

Ambasadorul (ret.) Gheorghe Magheru, membru al Consiliului Ştiinţific al New Strategy Center România, a prezentat, pentru AGERPRES, concluziile preliminare ale întâlnirii de la Timişoara, prima fiind necesitatea unităţii de acţiune a Uniunii Europene, atât din perspectiva cererii Ucrainei şi a Republicii Moldova de a li se acorda statutul de candidat la UE, dar şi preocuparea şi dorinţa statelor din Balcanii de Vest pentru avansare candidaturilor lor.

“Regiunea (Balcanilor de Vest, n.r.) este confruntată, o dată, cu propria ei moştenire, cu propria ei identitate, aşa cum şi România a trecut (înainte de aderare la UE, n.r.), pentru că România nu este, încă, un proiect terminat, ci în curs de desăvârşire, dar statele candidate sunt (acum, n.r.) pe o altă treaptă a acestui proces de desăvârşire. Aici intervin factori externi, pentru că regiunea nu este izolată, ci dimpotrivă, este o cutie de rezonanţă a marilor conflicte geostrategice nerezolvate. În privinţa României, este vorba despre reverberaţia conflictului din Bazinul Mării Negre, respectiv de agresiunea asupra Ucrainei şi de tradiţia recurentă a reverberaţiilor în Balcani şi a crizelor de la Răsărit”, a detaliat Gheorghe Magheru.

Sursa: Realitatea de Timis

Articolul precedentIonuț Stroe, PNL: „Suprataxarea firmelor ar duce la preţuri mari”
Articolul următorIohannis, pe Twitter: Continuăm să susținem activ integrarea Ucrainei, Rep. Moldova și Georgiei în familia UE