Curtea Constituțională a României (CCR) a admis marți sesizările depuse de AUR și Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) privind neconstituționalitatea legii referitoare la plata pensiilor private, care vizează Pilonul II și III.

UPDATE

Decizia CCR este o lovitură inclusiv pentru Guvern, având în vedere că vorbim despre un proiect de reformă promovat de Guvernul Bolojan.

Este vorba despre proiectul care le-ar fi interzis românilor ca la ieșirea la pensie să își retragă întreaga sumă acumulată în fondul de pensii private. Mai exact ar fi putut să-și retragă doar 25% din sumă, iar restul sumei ar fi trebuit eșalonată pe o perioadă de cel puțin 8 ani, conform proiectului.

Însă acest lucru nu se va mai întâmpla pentru că magistrații de la CCR au decis că proiectul este neconstituțional, așadar el nu se aplică. Este o decizie care a fost luată de magistrați după două amânări și după câteva ore bune de deliberare în ședința de astăzi.

ȘTIRE INIȚIALĂ

Această lege reglementează modul în care românii vor putea încasa banii acumulați în fondurile de pensii private Pilon II și III la ieșirea din câmpul muncii.

Legea, adoptată pe 16 octombrie de Camera Deputaților, prevede că maximum 30% din suma acumulată în Pilonul II poate fi încasată integral la pensionare, în timp ce restul trebuie plătit eșalonat pe cel puțin opt ani, modificând astfel regulile anterioare care permiteau retragerea integrală sau în 60 de rate egale în cinci ani.

Potrivit prevederilor inițiale privind reforma sistemului de pensii, legea referitoare la plata pensiilor private ar fi trebuit adoptată încă din 2011, la trei ani după înființarea fondurilor de pensii private, în 2008.

Până în prezent, România a obținut 16 avize formale din partea comitetelor de specialitate ale OCDE – cel mai recent fiind cel al Comitetului pentru Statistică – din totalul de 25 necesare pentru închiderea procesului de aderare.

O excepție importantă este acordată bolnavilor de cancer, care vor putea retrage integral fondurile acumulate. România are în prezent 8,4 milioane de participanți la fondurile de pensii private obligatorii, majoritatea contribuind lunar cu 4,75% din venitul brut.​

Sesizările depuse la CCR contestă mai ales limitarea plății unice și introducerea „fondurilor de plată” separate, considerate o ingerință nejustificată în dreptul de proprietate asupra banilor acumulați în conturile individuale de participanți.

ÎCCJ susține că sumele din Pilonul II sunt proprietate privată și că noile prevederi legislative sunt ambigue și pot genera inechități, în timp ce AUR acuză guvernul că „fură pensiile românilor” prin aceste modificări.​

Această decizie a CCR este așteptată cu interes, având în vedere că adoptarea unei legislații clare privind plata pensiilor private este o etapă esențială a reformei sistemului de pensii, parte din angajamentele României pentru aderarea la Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE), conform Mediafax.

Termenul asumat pentru intrarea în OCDE este sfârșitul anului 2026, iar România a primit deja multiple avize formale privind această reformă.​

Pe lângă aspectele legale, decizia va influența modul în care milioane de români își vor putea accesa economiile pentru pensie în următorii ani, echilibrând interesele de securitate financiară ale cetățenilor cu cele ale sustenabilității sistemului de pensii private.

CCR va anunța azi dacă legea este constituțională sau va returna actul normativ pentru modificări suplimentare.

Articolul precedentMinistrul Apărării: O să discut cu piloții germani care au fost în misiune. Nu au tras în dronă
Articolul următorTraian Băsescu: Drona trebuia doborâtă. Îmi pare inadmisibil că tolerăm la nesfârșit