Liderul PNL, Florin Cîțu, nu susține ”taxa de solidaritate” propusă de PSD și agreată de UDMR.
„Din punctul meu de vedere, nu susțin astfel de taxări (suprataxare cu 1% din cifra de afaceri a marilor companii, n.red.). Bineînțeles că am susținut asta în coaliție (…) Așa pe hârtie pot să scriu multe. Ea nu se justifică în context economic, am avut economia închisă 2 luni, bugetul a fost susținute de astfel de companii. Nu-și are loc astfel de taxă. Ea este susținută de partenerii din coaliție, dacă și premierul este de acord. Este vorba de impozitarea pe cifra de afaceri vs impozitarea pe profit”, a declarat Florin Cîțu.
În total, circa 330 de companii ar urma să achite taxa – dacă se menţin la actualul nivel – cu Dacia plătind, de exemplu, încă 37 milioane euro, iar OMV Petrom, încă 30 milioane euro la bugetul de stat, raportat la ultima cifră de afaceri. Statul ar încasa dintr-un foc peste 1 miliard de euro, de la toate companiile care ar depăşi borna cifrei de afaceri.
Ideea unei astfel de taxe, denumită tot “de solidaritate”, a mai apărut în 2017, cu o guvernare PSD-ALDE, când ministrul de Finanţe de atunci, Ionuţ Mişa, avansa o taxă de 2%, dar la fondul de salarii. Ulterior, taxa proiectată a fost tăiată la 0,25%, prin intervenţia premierului Mihai Tudose, după care nu s-a mai vorbit decât de o contribuţie asigurătoare pentru muncă, de 2,25, conform Profit.ro.
”În primul an, luate prin surprindere de o astfel de măsură, firmele cu CA mai mare de 100 milioane euro vor plăti ceva. După aceea, veniturile din taxa de solidaritate vor fi egale cu virtual zero. Solidaritatea în economia naţională (catalaxie) are loc atunci când catalaxia nu este împiedicată să funcţioneze”, susţine consilierul guvernatorului BNR Lucian Croitoru.
Introducerea “taxei de solidaritate” pentru companiile cu cifra de afaceri mai mare de o sută de milioane de euro este discutată în coaliţiei, fiind susţinută de PSD şi de UDMR Liberalii nu doresc ca măsura să fie una permanentă.
Sursa: Realitatea Din PNL
