Holera Verde, Ciuma Roșie și sistemul imunitar românesc deficitar

UDMR-ul seamănă izbitor de mult cu noul Coronavirus! Pătrunde in organismul gazdei, după care multiplicând-și gena antinațională preia controlul deciziilor politice. Asimptomatici, așadar discreți, pândesc slăbirea sistemului imunitar national pentru a-și promova agenda iredentista! O tot încearcă cu așa-zisul ținut secuiesc, oficializarea limbii maghiare in Transilvania, autonomia administrativă și alte doleanțe exagerate, iar când eșuează se repliază rapid conducând noi atacuri împotriva interesului national! Uite ca nici bine nu s-a stins scandalul trocului rușinos cu pesedeul, ca o noua inițiativa scandaloasa, marca UDMR ne zgârie retina și ne tulbura Armonia...Senatul dominat copios de ciuma roșie a adoptat o inițiativa clocita de minitile separatiștilor lui Kelemen Hunor de a prelungi mandatele aleșilor locali de la patru la cinci ani...adică, după ce s-au opus furibund alegerii primarilor in doua tururi, acum, in cârdășie cu Pesediștii și acoliții lor vor sa-si securizeze oamenii de paie cât mai multa vreme in  funcții, deci la butoanele banului public, fără alegeri... ba mai mult decât atât, Majoritatea creată în jurul PSD în Parlament a mai introdus o modificare majoră în ceea ce privește alegerile locale: săptămâna trecută a modificat ordonanța de urgență prin care a fost amânat scrutinul pentru alegerea primarilor și consilierilor locali și județeni, introducând prevederea că data alegerilor locale sa fie stabilită de Parlament prin lege organică, și nu de guvern, așa cum a fost până acum. Așa apare un nou paradox mioritic! Opoziția este la putere!

Și pentru ca in timp ce UDMR Chițăie de dimineața pana seara, veșnic nemulțumit de situația minorității lor etnice ia hai sa vedem care este situația romanilor din Ungaria! Doar așa vom înțelege perfect dubla masura și ticăloșia unor băieți deștepți care profita de idioții utili din politica românească...

Minoritatea noastră  este reprezentată în Parlamentul ungar de un purtător de cuvânt, în persoana lui Traian Cresta, care nu are drept de vot, însă poate lua cuvântul în plenul ședințelor, dacă pe ordinea de zi se află interesele minorității românești, conform legislației în vigoare.
Organizația care reprezintă interesele minorității române în Ungaria este Autoguvernarea pe Țară a Românilor din Ungaria. Pregătirea școlară in limba romană se derulează doar in 6 scoli generale. La Giula este centrul cultural al minorității române din Ungaria, unde se află Liceul Românesc „Nicolae Bălcescu”, în cadrul căruia limba română se învață de două ori pe săptămână, ca limbă străină. După vârsta de 18 ani, tinerii români nu beneficiază de învățământ superior în limba maternă . Potrivit unor reprezentanți ai instituțiilor de învățământ, în familiile românești din Ungaria, copiii vorbesc o limbă română de nivel mediu, au probleme majore de exprimare, iar bătrânii vorbesc un fel de dialect în care se combină limba română arhaică și limba maghiară contemporană. Localitățile au o ”cultură închisă”, există diviziuni în comunitate, intrușii sunt respinși. Operatorii de servicii de telecomunicații oferă doar posturi de muzică în limba română, nu există niciun program de știri sau de politică în limba română.

In 2015, premierul Victor Orban a decis interzicerea canalelor de MASS media românești, astfel publicațiile Gândul, Foaia Românească, emisiunea radiofonica “o voce românească” și emisiunea tv Ecranul nostru au rămas singurele platforme in limba romană, dar finanțate exclusiv de Budapesta.

Deși Legislația ungară prevede că, dacă un candidat obține 25.000 de voturi, poate intra în Parlament,  nicio naționalitate nu a reușit să intre în Parlament, cu atât mai puțin comunitatea română.

Bătrânii din comunitățile românești, singurii păstrători ai tradițiilor strămoșești, își dau seama că viitorul fiilor lor e legat mai mult de locul unde trăiesc decât de România și-i îndeamnă către școlile în limba maghiară. Se tem chiar și ei să-și recunoască originile, pentru că atitudinea vădit pro-românească a dus întotdeauna la izolare și, implicit, la limitarea posibilităților materiale. În aceste condiții, procesul de asimilare se desfășoară ireversibil, prin prisma interesului personal sau de grup. “Autoguvernarea românilor din Ungaria” are mai mult caracter cultural și depinde de susținerea financiară a Guvernului/
Parlamentului ungar, instituții în care reprezentantul comunității românești nu are drept de vot!

În presa românească a fost semnalat fenomenul de ”cumpărare cu burse de limbă maghiară” a elevilor nemaghiari (ruteni/ucraineni și români), în scopul de a urma o formă de instruire în limba maghiară (nematernă) în școlile de stat din România, respectiv o maghiarizare cultural-lingvistică, produsă în diverse județe,Aceste cazuri conturează un fenomen de ”corupere identitar-lingvistică” sau ”asimilare silențioasă”, contra cost, sub pretextul susținerii învățământului în limba maternă maghiară a etnicilor maghiari de peste hotare și exced dreptului Ungariei de susținere a minorității sale înrudite, constituind un abuz îndreptat atât împotriva populației românești de la Est și Vest de munții Carpați, cât și împotriva minorităților nemaghiare conlocuitoare, rromă, ucraineană/ruteană, etc.

Și acum sa vedem situația maghiarilor din Romania, unde populația majoritară se afla în județele Harghita (84,6%) și Covasna (73,8%), iar proporții semnificative ale populației de etnie maghiară (peste 20%) există și în județele Mureș (39,3%), Satu Mare (35,2%), Bihor (25,9%) și Sălaj (23,1%).

Comunitatea maghiară beneficiază de instituții de învățământ preuniversitar și universitar în limba maternă, precum și de numeroase emisiuni dedicate minorității maghiare, la posturile publice de radio și televiziune.
Există numeroase instituții de cultură ale comunității maghiare, între care Opera Maghiară din Cluj, Teatrul Maghiar de Stat din Cluj, Teatrul Național din Târgu Mureș, Teatrul Maghiar de Stat Csiki Gergely (Timișoara), Teatrul Tamási Áron (Sfântu Gheorghe), sau Teatrul Tomcsa Sándor (Odorheiu Secuiesc), Muzeul Național Secuiesc din Sfântu Gheorghe, Muzeul Secuiesc al Ciucului din Miercurea Ciuc sau    Biblioteca Teleki-Bolyai din Târgu Mureș. Amintim aici și Casa memorială Ady Endre, Satu Mare, Casa memorială Tamási Áron, Lupeni, Harghita, Casa memorială Áprily Lajos, Praid, Harghita și Casa memorială Petöfi Sándor din Turda, etc.

Mass media de limbă maghiară este prolifică  in Transilvania, pomenesc doar câteva publicații:Krónika (Cluj-Napoca), Transindex (online), Népújság (Mureș), Vasarhelyi Hirlap (Mureș), Szabadság (Cluj-Napoca),  Erdélyi Napló (Cluj-Napoca), Háromszék (Sfântu Gheorghe). În ultima vreme, Guvernul ungar a alocat sume din ce în ce mai mari pentru a influența media maghiară din Transilvania.       Balcan Insight menționa că, în intervalul 2017 – 2019, Asociația pentru Spațiul Media Transilvan/ Erdélyi Médiatér a primit de la Statul ungar suma de 10,5 milioane de euro, în două tranșe, pentru a achiziționa cele mai importante ziare de limba maghiară, mai multe reviste, posturi de radio și de televiziune. 
 
Așadar, observam cât se poate de clar ca in timp ce Budapesta și complicii lor din PSD-Alde-Pro România  fac tot posibilul pentru obținerea autonomiei teritoriale, romanii din Ungaria dispar in irelevanta!

Tergiversarea soluționării acestor probleme a oferit condiții prielnice asimilării minorității românești din Ungaria, care se află în faza terminală, potrivit exponenților comunității. Dezbinarea de la nivelul reprezentării comunității românești, sabotarea culturii românești din interior, maghiarizarea dirijată politic, economic și administrativ de către Statul ungar și organismele afiliate, toate acestea fac dizolvarea comunității românești iminentă.