Premierul Ilie Bolojan a avansat o propunere privind reforma pensiilor speciale, susținând că pensia din magistratură ar trebui plafonată la un procent de maximum 70% din salariul net încasat înainte de pensionare. Declarația vine în contextul dezbaterilor aprinse privind sustenabilitatea sistemului de pensii și al presiunii exercitate pentru reforma justiției.
Premierul Ilie Bolojan a reafirmat poziția sa privind reforma pensiilor magistraților, menționând că s-a menținut propunerea inițială ca pensia în magistratură să nu depășească 70% din ultimul salariu net.
Bolojan a explicat că promovarea acestui proiect este susținută de trei motive fundamentale:
-
Respectarea Jalonului PNRR: „Termenul de 28, așa cum știți, este un termen de respectare a unui jalon și ține de accesarea unor fonduri europene.”
-
Corectarea unei Nedreptăți: „Al doilea element de bază ține de corectarea unei nedreptăți. Pentru că românii percep că vârsta de pensionare, de 48-50 de ani, și pensia de astăzi, care este cât ultimul salariu, sunt aspecte care țin de nedreptăți și trebuie corectate.”
-
Sustenabilitatea Economică: „De asemenea, al treilea element ține de a avea o economie pusă pe baze sănătoase și un sistem de pensii care este sustenabil în anii următori.”
În încheiere, Bolojan și-a exprimat speranța ca toți actorii implicați să dea dovadă de „un comportament responsabil” pentru ca procedura să se desfășoare „în condiții normale”.
Cum arată noua legislație de pensionare din magistratură
Cuantumul pensiei va reprezenta 55% din baza de calcul a mediei indemnizaţiilor brute din ultimii 5 ani, dar nu mai mult de 70% din ultima indemnizaţie netă, se arată în proiectul de lege. Pragul minim de pensionare crește de la 25 la 35 de ani, conform modificării aduse art. 211 din Legea nr. 303/2022.
„Judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie și Justiţie, respectiv magistraţii-asistenţi de la Curtea Constituţională, precum și personalul de specialitate juridică prevăzut la art. 221 alin. (1), cu o vechime totală în muncă de cel puţin 35 de ani, dintre care cel puţin 25 de ani realizată numai în aceste funcţii, se pot pensiona la împlinirea vârstei standard de pensionare prevăzute de legislaţia care reglementează sistemul public de pensii”, precizează propunerea. Totodată, pensionarea anticipată vine cu o penalizare pentru cei care ies mai repede din câmpul muncii.
„Cuantumul pensiei va fi micșorat cu 2% din baza de calcul pentru fiecare an care lipsește până la împlinirea vârstei standard de pensionare prevăzute de legislaţia care reglementează sistemul public de pensii”, precizează proiectul. Noua reglementare are ca obiectiv să asigure o formă de pensionare anticipată pentru persoanele care au lucrat în magistratură semnificativ mai mult față de vechimea minimă necesară, eliminând condiția vârstei.
„O persoană care a fost admisă în magistratură la 22 de ani va putea să iasă la pensie după îndeplinirea unei condiții de vechime minimă de 35 de ani, cel mai devreme la vârsta de 57 de ani. Similar pensionării anticipate din sistemul public de pensii, fiecare an suplimentar necesar până la atingerea vârstei de pensionare va atrage o scădere a cuantumului pensiei”, se arată în expunerea de motive.
Sursa: Realitatea Din PNL
