Înalta Curte ar urma să pronunțe astăzi, 3 septembrie, decizia definitivă în procesul privind plata unor drepturi salariale restante către magistrați. Miza financiară este de aproximativ 5 miliarde de lei, iar Guvernul contestă obligația de a găsi fondurile necesare.
Înalta Curte de Casație și Justiție ar urma să pronunțe astăzi, 3 septembrie 2026, decizia definitivă într-un proces cu o miză de aproximativ 5 miliarde de lei. Este vorba despre drepturi salariale restante ale magistraților, rezultate din majorări stabilite retroactiv prin hotărâri judecătorești.
ÎCCJ amână până pe 3 septembrie verdictul în procesul dintre magistrați și Guvern
Procesul îi opune Înaltei Curți pe Guvern și Ministerul Finanțelor. Pe lângă decizia privind plata banilor, judecătorii ar urma să se pronunțe și asupra solicitărilor Executivului de sesizare a Curții Constituționale și a Curții de Justiție a Uniunii Europene.
Obligația legală de plată a restanțelor salariale
Sumele provin din majorări salariale stabilite retroactiv prin decizii ale instanțelor. Disputa a ajuns în faza de recurs după ce Curtea de Apel București a admis, pe 5 mai 2026, acțiunea introdusă de Înalta Curte și a obligat Guvernul și Ministerul Finanțelor să achite restanțele, inclusiv printr-o rectificare bugetară.
Instanța a stabilit că plata trebuie făcută în termen de 10 zile de la momentul în care hotărârea devine definitivă. Pentru întârziere au fost prevăzute penalități de 1% pentru fiecare zi, dar și o amendă de 20% din salariul minim brut pe economie pentru fiecare zi de neexecutare.
Înalta Curte susține că unele dintre titlurile executorii nu au fost achitate de mai bine de zece ani și că neplata sumelor afectează dreptul de proprietate al judecătorilor. Acțiunea depusă în instanță este semnată de președinta ÎCCJ, Lia Savonea.
De ce refuză Guvernul plata în condițiile stabilite de instanță?
Executivul contestă posibilitatea ca o instanță să oblige Guvernul să aloce bani suplimentari din buget. Reprezentantul Guvernului a cerut sesizarea Curții Constituționale pentru a se stabili dacă judecătorii pot impune asemenea alocări și dacă instanțele pot stabili drepturi care depășesc sumele prevăzute în buget.
Guvernul a solicitat și sesizarea Curții de Justiție a Uniunii Europene, precum și suspendarea procesului până la un eventual răspuns al CJUE.
Ilie Bolojan anunțase încă din 2 iulie că Executivul a decis să sesizeze CCR în legătură cu ceea ce considera a fi un conflict juridic de natură constituțională cu Înalta Curte.
Guvernul Bolojan, obligat să achite restanțele magistraților. Datoria crește cu fiecare zi de întârziere
„Un aspect pe care l-am decis în ședința de guvern a fost sesizarea Curții Constituționale pentru soluționarea unui conflict juridic de natură constituțională cu Înalta Curte de Casație și Justiție. De ce am fost nevoiți să facem acest lucru? Pentru că instanța de judecată s-a substituit puterii executive și legislative în materie bugetară și a gestionării finanțelor publice.”
De unde provin restanțele salariale ale magistraților?
Situația are la bază decizii luate în 2023, când Înalta Curte și Parchetul General au majorat salariile judecătorilor și procurorilor cu 25%, în urma unor hotărâri judecătorești. Majorarea a fost aplicată retroactiv, începând din anul 2018.
Proiectul de buget transmis Parlamentului în martie 2026 prevedea aproape 5 miliarde de lei pentru Înalta Curte, cu aproximativ 50% mai mult decât în anul precedent. O mare parte din fondurile suplimentare urma să fie folosită tocmai pentru achitarea acestor drepturi salariale restante.
Guvernul a decis ulterior să amâne o parte dintre plăți, în contextul în care fondurile disponibile au fost redirecționate către un pachet de ajutoare sociale în valoare de 1,1 miliarde de lei.
Ce va decide ÎCCJ pe 3 septembrie?
Decizia de astăzi ar trebui să clarifice dacă Guvernul și Ministerul Finanțelor sunt obligate definitiv să achite restanțele salariale în condițiile stabilite de Curtea de Apel București. În același timp, judecătorii trebuie să se pronunțe asupra cererilor Executivului privind intervenția CCR și CJUE.
Miza este una majoră atât financiar, cât și instituțional, pentru că disputa nu privește doar plata celor aproximativ 5 miliarde de lei, ci și întrebarea până unde poate merge o instanță atunci când obligă Executivul să asigure fonduri pentru punerea în aplicare a unor hotărâri judecătorești.
