Violeta Alexandru: Când vine vorba despre rectificarea bugetară, nu trebuie să pară ca şi când ar fi o vânătoare de vrăjitoare

„Când vine vorba despre rectificare, nu trebuie să pară că şi când ar fi o vânătoare de vrăjitoare. Nu trebuie să vină rectificarea ca şi cum ar fi cineva aşteptat la cotitură. Ministerele de linie şi Ministerul Finanţelor trebuie să funcţioneze ca o echipă. Finanţele au un rol capital în construirea/rectificarea bugetului. Acest rol nu poate fi exercitat din 6 în 6 luni. Este adevărat că nu există o evaluare severă a costurilor la momentul întocmirii bugetelor instituţiilor. Are legătură cu toată cultura organizaţională din sistemul public. Nimeni nu recunoaşte că nu are capacitatea de a cheltui şi nu vrea să renunţe la nimic, visând că îşi va reveni miraculos în perioada ulterioară rectificării. Nu prea se întâmplă”, a scris Violeta Alexandru, luni pe Facebook, conform News.ro.

 

Ea a adăugat că trebuie mers pe criteriul istoric în bugetarea unei instituţii.

 

„Eu am întors Ministerul şi instituţiile din coordonare anul trecut cu susul în jos ca să fundamenteze bine fiecare leu cerut. Martori îmi sunt colegii din structurile cheie din Ministerul Muncii. Şi tot nu am fost mulţumită, deşi se vedea diferenţa faţă de momentul iniţial, la finalul procesului, care nu a fost uşor pentru cei care au lucrat cu mine. Este adevărat că am simţit o imensă responsabilitate faţă de cheltuirea banilor publici, cu atât mai mult cu cât eram în vârful pandemiei şi ştiam câtă nevoie de resurse publice este şi cât sunt de limitate. După ce am făcut asta, după ce am avut şedinţe de lucru cu responsabilii structurilor din coordonare, Ministerul Finanţelor a făcut cum a dorit. Poate nu chiar cum a dorit, dar pe acolo. Am avut sentimentul că nu a contat toată străduinţa de a optimiza cheltuielile”, a adăugat Alexandru.

 

Fostul ministru al Muncii a mai spus că sunt două zone mari care îţi arată o imagine în administrarea banilor publici şi anume cheltuielile şi banii pentru proiecte.

 

„Din punctul meu de vedere sunt două zone mari care îţi dau poza managementului banilor publici. 1 – cheltuieli care reprezintă obligaţii de plată (pensii, salarii, etc) unde banii trebuie să fie în buget şi în legătură cu care nu se pune problema să nu se cheltuiască şi 2 – bani pentru proiecte (din resurse naţionale, co-finanţări la proiecte europene). Dacă nu există capacitate pentru implementarea proiectelor, atunci poate mai bine externalizăm, de exemplu. Dacă aici nu se cheltuiesc fondurile, Ministerul Finanţelor vede din timp, dacă chiar vrea disciplină, şi poate atenţiona, printr-un sistem de Alertă situaţie cheltuieli, Ministerul de resort asupra necheltuirii/cheltuirii premature a banilor prevăzuţi în buget. Asta dacă obiectivul este de a urmări şi de a gestiona cheltuielile publice. Aşa am şi vedea mai bine dacă digitalizarea duce şi la eficientizarea muncii şi, implicit, a cheltuielilor ca să nu o facem de dragul de a ne lăuda că facem digitalizare. Nu contează doar investiţiile în softuri şi programe ci şi efectul acestora asupra eficienţei managementului”, a completat Violeta Alexandru.

 

Prin urmare, „dacă obiectivul nu este acesta, înseamnă că ne comportăm ca şi cum aşteptăm la cotitură să se găsească un pretext contra unor ministere şi contra unor miniştri”, a mai afirmat Violeta Alexandru.

 

„Nu este o abordare de echipă ci pare un pretext pentru ca un singur om să pară că face treabă şi ordine iar ceilalţi să pară că sunt slabi, incapabili, nepricepuţi. Deci ar fi iresponsabili. Ori interesul este să meargă lucrurile. Nu mai avem timp în România pentru agende personale, e de făcut treabă.  Am toată încrederea”, a conchis fostul lider al PNL Bucureşti.