Ministrul Fondurilor Europene: România a ajuns la o rată de absorbţie de 38,9%, circa 8,8 miliarde de euro

Marcel Boloş, ministrul fondurilor europene, afirmă că România a ajuns la o rată de absorbţie de 38,9%, circa 8,8 miliarde de euro, din valoarea totală de 22,5 miliarde de euro a bugetului pentru politica de coeziune.

„Valoarea bugetului pe care îl avem alocat pentru politica de coeziune este de 22,5 miliarde de euro, iar, la preluarea mandatului, am avut un nivel de absorbţie de 5,6 miliarde de euro, adică 25,2%. Astăzi avem 8,8 miliarde de euro cifră de absorbţie, ceea ce înseamnă o rată de absorbţie de 38,9% pentru politica de coeziune, adică un plus 13,7% şi 3,2 mld. euro în plus ca cifră absolută“, a declarat Marcel Boloş în cadrul unei conferinţe de presă, conform Mediafax.

Boloş a adăugat că, în acest moment, ministerul pe care îl conduce are în plată 9.145 de contracte de fi­nan­ţare, cu o valoare totală de 36,4 mi­li­arde de euro.

„Am preluat 7.230 de contracte de finanţare în valoare de 26,2 miliarde de euro, iar astăzi sunt 9.145 de contracte de finanţare, cu o valoare totală de 36,4 miliarde de euro. Este important de reţinut că în acest an am încheiat 2.185 de contracte de finanţare cu o valoare de 10 miliarde de euro“, spune ministrul fondurilor europene.

Un alt subiect pe care l-a abordat Marcel Boloş în conferinţa de presă a fost cel al suplimentării fondurilor pentru granturile de capital de lucru şi posibilitatea modificării pragului de 150.000 de euro al sumei maxime pe care o poate primi o companie pentru capital de lucru prin Măsura 2. Boloş a explicat că valoarea considerată prea mare de mulţi dintre antreprenori a fost stabilită pentru a putea sprijini companiile cu cifră de afaceri mare.

„Cifra de afaceri reflectă şi volumul activităţii unei întreprinderi. De regulă, firmele cu o valoare a cifrei de afaceri mare au nevoie de o infuzie de capital mult mai mare. Noi puteam să limităm această valoare, dar gândiţi-vă la o firmă mare căreia îi dai 38.000 de euro şi ea este aproape în faliment, nu îi foloseşte la absolut nimic. Am încercat să identificăm un mecanism prin care să facem această infuzie de capital“, afirmă Boloş.