„Războiul a revenit în prim-planul istoriei Europei, iar dreptul internațional a fost pus între paranteze după invazia Rusiei în Ucraina, absolut neprovocat.
Toate aceste grozăvii le regăsim azi la Mariopol, Harkov, Kiev, în multe orașe, adevărate crime împotriva umanității, crime de război care caracterizează acțiunile Rusiei împotriva Ucrainei și de de ce nu a întregii lumi.
La pandemie s-a adaugat criza energetică globală, deloc ruptă de războiul declanșat la 24 februarie.
S-a adăugat criza refugiaților și perspectiva unei crize economice. Spre deosebire de momentul 2015, când un milion de migranți din Orientul Mijlociu a amenințat Europa, criza refugiaților ucraineni a demonstrat un comportament opus, solidar și imbatabil.
Și în România, oamenii obișnuiti s-au alăturat ONG-ruilor și insitutțiilor pentru a ajuta, hrăni și găzdui pe cei ajutați la nevoia. România a avut jumătate de milion de refugiați pe teritoriul său.
România a acordat sprijin tuturor. A fost un moment în care România a fost recunoscută de către toți liderii lumii. Am avut discuții, am avut întâlniri aici la București cu toți prim-miniștrii care au fost nevoiți să ia măsuri pentru a-și repatria cetățenii. A fost un moment în care România a strălucit.
Pornind de la acest moment trebuie să demonstrăm în continuare că strălucim”, a spus Nicolae Ciucă, vineri.
„Nivelul sancțiunilor a atins cote inimaginabile care arată că Rusia trebuie să iasă din logica de agresiune și a războiului. Și-ar fi imaginat cineva Germania acordând ajutor armat sau blocarea Nord Stream 2? Același lucru s-a întâmplat peste Ocean cu țările care împărtășesc aceleași valori și gândesc la fel.
România a fost alături de aceste țări pe baza creștererii prezenței americane și a NATO în țara noastră, prin creșterea bugetului de Apărare și prin creșterea măsurilor de Apărare a țării noastre. Și căutările de resurse energetice aletrnative se înascriu tot aici, discuții cu Turcia, discuții privind contractarea de gaze naturale lichefiate”, a mai declarat Nicolae Ciucă.
