Psihoza mai periculoasa decât pandemia
Vreau sa va fac o mărturisire…ma simt destul de inconfortabil ca jurnalist in toată aceasta perioada in care o tulpina violenta a unui virus gripal a devenit un monstru apocaliptic, in fata căruia reacțiile autorităților seamănă din ce in ce mai mult cu un exces de zel…înțeleg foarte bine toate comandamentele prevenirii răspândirii coronavirusului, dar totodata ma sperie gândul ca in ceata panicii generalizate, potențate de cadența știrilor seci despre infectați și morți, se ascunde deja un posibil colaps social!
Nu cumva noi, presa am transformat un virus din milioanele cu care trăim intr-un Leviathan malefic, fie in goana după audiență, speculând apetitul pentru senzațional, fie ca am devenit platforme de comunicare guvernamentală, fără sa ne folosim la maxim facultatea critica…deja multa lume înspăimântată e convinsă ca un strigoi microscopic bântuie lumea căutând sa ne omoare…O asemenea spaima irațională poate produce câteva mutații psihologice cu efecte chiar mult mai devastatoare decât boala însăși…
Mi se pare ca acest Coronavirus este asemeni unei revoluții planetare care resetează totul repede și fără nici o contrareacție socială…Părerea multora este ca după criza va apărea un cetățean nou…mai participativ, mai preocupat de binele colectiv, mai empatic și cu conștiința globală… dar eu ma întreb cu ce efecte psihoemotionale pentru omul vechi… adică pt noi toți, așa cum ne-am definit personalitatea pana acum…
Voi încerca sa găsesc răspunsuri pertinente la îngrijorările descrise pana acum de la invitații mei…prof. Dumitru Bortun, psiholog Silviu Ionita, Oana Stanciulescu
