UDMR-ul seamănă izbitor de mult cu noul Coronavirus! Pătrunde in organismul gazdei, după care multiplicând-și gena antinațională preia controlul deciziilor politice. Asimptomatici, așadar discreți, pândesc slăbirea sistemului imunitar national pentru a-și promova agenda iredentista! O tot încearcă cu așa-zisul ținut secuiesc, oficializarea limbii maghiare in Transilvania, autonomia administrativă și alte doleanțe exagerate, iar când eșuează se repliază rapid conducând noi atacuri împotriva interesului national! Uite ca nici bine nu s-a stins scandalul trocului rușinos cu pesedeul, ca o noua inițiativa scandaloasa, marca UDMR ne zgârie retina și ne tulbura Armonia…Senatul dominat copios de ciuma roșie a adoptat o inițiativa clocita de minitile separatiștilor lui Kelemen Hunor de a prelungi mandatele aleșilor locali de la patru la cinci ani…adică, după ce s-au opus furibund alegerii primarilor in doua tururi, acum, in cârdășie cu Pesediștii și acoliții lor vor sa-si securizeze oamenii de paie cât mai multa vreme in funcții, deci la butoanele banului public, fără alegeri… ba mai mult decât atât, Majoritatea creată în jurul PSD în Parlament a mai introdus o modificare majoră în ceea ce privește alegerile locale: săptămâna trecută a modificat ordonanța de urgență prin care a fost amânat scrutinul pentru alegerea primarilor și consilierilor locali și județeni, introducând prevederea că data alegerilor locale sa fie stabilită de Parlament prin lege organică, și nu de guvern, așa cum a fost până acum. Așa apare un nou paradox mioritic! Opoziția este la putere!
Și pentru ca in timp ce UDMR Chițăie de dimineața pana seara, veșnic nemulțumit de situația minorității lor etnice ia hai sa vedem care este situația romanilor din Ungaria! Doar așa vom înțelege perfect dubla masura și ticăloșia unor băieți deștepți care profita de idioții utili din politica românească…
Minoritatea noastră este reprezentată în Parlamentul ungar de un purtător de cuvânt, în persoana lui Traian Cresta, care nu are drept de vot, însă poate lua cuvântul în plenul şedinţelor, dacă pe ordinea de zi se află interesele minorităţii româneşti, conform legislaţiei în vigoare.
Organizaţia care reprezintă interesele minorităţii române în Ungaria este Autoguvernarea pe Ţară a Românilor din Ungaria. Pregătirea școlară in limba romană se derulează doar in 6 scoli generale. La Giula este centrul cultural al minorităţii române din Ungaria, unde se află Liceul Românesc „Nicolae Bălcescu”, în cadrul căruia limba română se învaţă de două ori pe săptămână, ca limbă străină. După vârsta de 18 ani, tinerii români nu beneficiază de învăţământ superior în limba maternă . Potrivit unor reprezentanţi ai instituţiilor de învăţământ, în familiile româneşti din Ungaria, copiii vorbesc o limbă română de nivel mediu, au probleme majore de exprimare, iar bătrânii vorbesc un fel de dialect în care se combină limba română arhaică şi limba maghiară contemporană. Localităţile au o ”cultură închisă”, există diviziuni în comunitate, intruşii sunt respinşi. Operatorii de servicii de telecomunicaţii oferă doar posturi de muzică în limba română, nu există niciun program de ştiri sau de politică în limba română.
In 2015, premierul Victor Orban a decis interzicerea canalelor de MASS media românești, astfel publicațiile Gândul, Foaia Românească, emisiunea radiofonica “o voce românească” și emisiunea tv Ecranul nostru au rămas singurele platforme in limba romană, dar finanțate exclusiv de Budapesta.
Deși Legislaţia ungară prevede că, dacă un candidat obţine 25.000 de voturi, poate intra în Parlament, nicio naţionalitate nu a reuşit să intre în Parlament, cu atât mai puţin comunitatea română.
Bătrânii din comunităţile româneşti, singurii păstrători ai tradiţiilor strămoşeşti, îşi dau seama că viitorul fiilor lor e legat mai mult de locul unde trăiesc decât de România şi-i îndeamnă către şcolile în limba maghiară. Se tem chiar şi ei să-şi recunoască originile, pentru că atitudinea vădit pro-românească a dus întotdeauna la izolare şi, implicit, la limitarea posibilităţilor materiale. În aceste condiţii, procesul de asimilare se desfăşoară ireversibil, prin prisma interesului personal sau de grup. “Autoguvernarea românilor din Ungaria” are mai mult caracter cultural şi depinde de susţinerea financiară a Guvernului/
Parlamentului ungar, instituţii în care reprezentantul comunităţii românești nu are drept de vot!
În presa românească a fost semnalat fenomenul de ”cumpărare cu burse de limbă maghiară” a elevilor nemaghiari (ruteni/ucraineni şi români), în scopul de a urma o formă de instruire în limba maghiară (nematernă) în şcolile de stat din România, respectiv o maghiarizare cultural-lingvistică, produsă în diverse judeţe,Aceste cazuri conturează un fenomen de ”corupere identitar-lingvistică” sau ”asimilare silenţioasă”, contra cost, sub pretextul susţinerii învăţământului în limba maternă maghiară a etnicilor maghiari de peste hotare şi exced dreptului Ungariei de susţinere a minorităţii sale înrudite, constituind un abuz îndreptat atât împotriva populaţiei româneşti de la Est şi Vest de munţii Carpaţi, cât şi împotriva minorităţilor nemaghiare conlocuitoare, rromă, ucraineană/ruteană, etc.
Și acum sa vedem situația maghiarilor din Romania, unde populația majoritară se afla în judeţele Harghita (84,6%) şi Covasna (73,8%), iar proporţii semnificative ale populaţiei de etnie maghiară (peste 20%) există şi în judeţele Mureş (39,3%), Satu Mare (35,2%), Bihor (25,9%) şi Sălaj (23,1%).
Comunitatea maghiară beneficiază de instituţii de învăţământ preuniversitar şi universitar în limba maternă, precum şi de numeroase emisiuni dedicate minorităţii maghiare, la posturile publice de radio şi televiziune.
Există numeroase instituţii de cultură ale comunităţii maghiare, între care Opera Maghiară din Cluj, Teatrul Maghiar de Stat din Cluj, Teatrul Naţional din Târgu Mureş, Teatrul Maghiar de Stat Csiki Gergely (Timişoara), Teatrul Tamási Áron (Sfântu Gheorghe), sau Teatrul Tomcsa Sándor (Odorheiu Secuiesc), Muzeul Naţional Secuiesc din Sfântu Gheorghe, Muzeul Secuiesc al Ciucului din Miercurea Ciuc sau Biblioteca Teleki-Bolyai din Târgu Mureş. Amintim aici şi Casa memorială Ady Endre, Satu Mare, Casa memorială Tamási Áron, Lupeni, Harghita, Casa memorială Áprily Lajos, Praid, Harghita şi Casa memorială Petöfi Sándor din Turda, etc.
Mass media de limbă maghiară este prolifică in Transilvania, pomenesc doar câteva publicații:Krónika (Cluj-Napoca), Transindex (online), Népújság (Mureş), Vasarhelyi Hirlap (Mureş), Szabadság (Cluj-Napoca), Erdélyi Napló (Cluj-Napoca), Háromszék (Sfântu Gheorghe). În ultima vreme, Guvernul ungar a alocat sume din ce în ce mai mari pentru a influenţa media maghiară din Transilvania. Balcan Insight menţiona că, în intervalul 2017 – 2019, Asociaţia pentru Spaţiul Media Transilvan/ Erdélyi Médiatér a primit de la Statul ungar suma de 10,5 milioane de euro, în două tranşe, pentru a achiziţiona cele mai importante ziare de limba maghiară, mai multe reviste, posturi de radio şi de televiziune.
Așadar, observam cât se poate de clar ca in timp ce Budapesta și complicii lor din PSD-Alde-Pro România fac tot posibilul pentru obținerea autonomiei teritoriale, romanii din Ungaria dispar in irelevanta!
Tergiversarea soluţionării acestor probleme a oferit condiţii prielnice asimilării minorităţii româneşti din Ungaria, care se află în faza terminală, potrivit exponenţilor comunităţii. Dezbinarea de la nivelul reprezentării comunităţii româneşti, sabotarea culturii româneşti din interior, maghiarizarea dirijată politic, economic şi administrativ de către Statul ungar şi organismele afiliate, toate acestea fac dizolvarea comunităţii românești iminentă.
