Deputatul USR Stelian Ion, candidat la funcția de primar al Constanței în alegerile de luna viitoare, tăinuiește de 15 ani o escrocherie imobiliară. Nu una care să-i fi adus vreo avere, ci o manevră prin care a obținut ilegal o garsonieră de la ANL.
Pentru a pune mâna pe garsonieră, Stelian Ion a încălcat de cel puțin patru ori legea, crescându-și în mod fraudulos punctajul. Unele dintre nereguli puteau fi sancționate chiar penal, dacă o anchetă ar fi fost efectuată la timp. Newsweek România deține toate documentele din dosarul pe care Stelian Ion l-a depus în anul 2004 la Regia Autonomă Exploatarea Domeniului Public și Privat (RAEDPP) Constanța, instituția responsabilă cu evaluarea solicitanților de locuințe ANL.
Principalele nereguli descoperite în urma investigației sunt:
1. deși era tolerat în spațiu în apartamentul părinților, a încheiat peste noapte un contract de închiriere cu tatăl său contra sumei de 100.000 de lei vechi (10 lei noi) lunar;
2. a declarat în fals că are un handicap grav care necesită însoțitor, deși era contrazis chiar de actele medicale pe care el însuși le-a depus la dosar;
3. a declarat numai parțial venituri și nici măcar cele declarate nu se încadrau la punctajul obținut;
4. a declarat în fals că lucra la o instituție publică, deși era avocat. În total, Stelian Ion și-a crescut fraudulos punctajul cu cel puțin 27 de puncte (din rezultatul final de 81).
Evaluarea dosarului pentru garsoniera ANL obținută de Stelian Ion a fost făcută de Regia Autonomă Exploatarea Domeniului Public și Privat (RAEDPP) Constanța. În momentul în care actualul deputat USR a depus cerere la RAEDPP, el avea deja legături strânse cu regia. Le recunoaște chiar el, într-o lungă postare pe Facebook din decembrie 2019.
Prima legătură – un contract de reprezentare juridică
“Din anul 2004, la un an după susținerea examenului de definitivat, mi s-a propus încheierea unui contract-cadru de asistență juridică cu RAEDPP, continuând astfel activitatea maestrei mele. Contractul cadru de asistență juridică prevedea următoarele onorarii <fabuloase>: 300 de lei pentru un proces în primă instanță (care, în general, dura câțiva ani), 200 de lei pentru un apel și 100 de lei pentru un recurs. Evident că în tot acest timp am avut și alți clienți. Colaborarea cu RAEDPP s-a derulat până în 2016, pe o perioadă de 12 ani, timp în care am reprezentat regia în aproximativ 650 de dosare, socotind ca dosare diferite și căile de atac, chiar dacă, în realitate, a fost vorba despre una și aceeași cauză, în mai multe faze procesuale.”
A doua legătură – mama sa
“Împrejurarea că mama mea a lucrat la RAEDPP a favorizat încheierea colaborării cu RAEDPP doar prin faptul că, trecât din cand în cand pe la locul său de muncă, i-am putut cunoaște pe dna avocat Focșa și pe cei din Direcția Juridică. Mama mea a lucrat înainte de 1989 la ICRAL (transformată ulterior în RAEDPP), dar nu a fost niciodată o persoană influentă; nu a deținut funcții de conducere niciodată, ultima poziție, anterior pensionării, fiind aceea de referent, pentru care primea un salariu de cca 1.500 de lei. (…) Despre insinuarea că aș avea o legătură cu dosarul penal instrumentat referitor la presupuse vânzări ilegale de către RAEDPP prin aceea că mama mea lucra la biroul juridic al regiei, iar eu aveam acea colaborare cu RAEDPP, infirm categoric speculațiile. Mama nu are studii juridice, era doar un simplu referent care ținea registrele de evidență ale biroului. Eu nu aveam un contract de consultanță cu RAEDPP, ci un contract de reprezentare în instanță pentru litigii concrete.”
Stelian Ion a încercat, în aceeași postare, să minimalizeze și relația cu fostul primar PSD al Constanței, Radu Mazăre, aflat în prezent în închisoare: “Eu nu am fost nici apropiat al lui Mazăre, nici părtaș la acțiunile sale prin care patrimoniul Constanței a ajuns în mâinile camarilei sale, nici complice îmbogățit de Mazăre. Dacă printr-un concurs de împrejurări l-am reprezentat pe Mazăre în 3 dosare, asta nu înseamnă că l-am admirat pe Mazăre, că am fost de acord cu toate mizeriile pe care le-a făcut în calitate de primar (despre unele aflând abia după 2010) sau că s-a creat vreo relație de subordonare sau de servilism care să mă facă să tac. Ca avocat, asta faci: aperi clienții care te angajează, nu neapărat toți simpatici, nu neapărat toți ușă de biserică. E ciudat că trebuie să dau explicații pentru aceste lucruri, deoarece mi se pare firesc ca oamenii să facă diferența între avocat și client, mai ales atunci când legătura este una sporadică, de circumstanță…”.
Ce nu a spus deputatul USR, însă, este că cele trei procese nu erau litigii oarecare, ci unele cu mare impact public. Astfel, Stelian Ion i-a câștigat lui Mazăre un proces cu jurnalista Feri Predescu, prin care aceasta din urmă a fost obligată la plata unei despăgubiri de 50.000 de lei. Ulterior, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a decis că Feri Predescu a fost nedreptățită și a obligat statul român să o despăgubească la rândul său cu 18.500 de euro.
Stelian Ion a câștigat pentru Mazăre și un proces cu Sulfina Barbu, fost ministru și membru al PDL.
Cât de grave sunt ilegalitățile din dosarul ANL al actualului deputat și candidat USR?
Newsweek România a consultat un avocat specializat în drept penal, care a analizat toate documentele. Iată concluziile acestuia: “Avocatul este persoană fizică autorizată și nu salariat. Avocatul nu poate fi asimilat salariatului în situația în care are un contract cu un client instituție sau societate comercială, subordonarea specifică raportului salarial fiind interzisă în profesia de avocat. Dacă a completat cererea arătând că este salariat, avem înșelăciune, scopul fiind inducerea în eroare a autorității. În plus, potrivit art. 215 alin. 2 (Cod Penal – n.r.), avem și un uz de fals, în concurs. Relativ la situația medicală, situația e similară: înșelăciune, în concurs cu uz de fals. Relativ la situația locativă: dacă apartamentul în care are contract de închiriere avea o cameră de 7,5 mp, nu există infracțiune. Nu importă dacă și restul apartamentului era închiriat de forma lui de exercitare. Problema e morală. Dacă, însă, apartamentul nu avea o cameră de 7,5 mp – și nu vorbim de bucătărie – , avem și aici înșelăciune și uz de fals. Ar mai fi posibilă o instigare a funcționarilor din Primărie (RAEDPP – n.r.).”
Avocatul, însă, a atras atenția că la toate posibilele infracțiuni operează prescrierea faptelor corelată cu pedeapsa prevăzută de lege: “La uz de fals pedeapsa e mică – doi ani; la înșelăciune, unde era 15 ani, noul Cod a redus-o la cinci; la fals în declarații – trei ani.”
Contactat de Newsweek România, Stelian Ion a susținut că a primit punctajul mare (81 de puncte) care i-a permis să primească o garsonieră de la ANL fără a avea habar de cum se face punctarea. Iată cele mai relevante declarații ale deputatului USR:
“Nu mai țin minte cum a fost cu chiria, aveam deja un contract de comodat în apartamentul părinților pentru cabinetul de avocatură… Nu mai țin minte, e mult de atunci.
Dar nu aveam nevoie de însoțitor! Pur și simplu mi s-au cerut niște adeverințe medicale, eu am întrebat dacă ajută, mi s-a spus că da și le-am depus. Am avut TBC când eram mic, apoi un astm bronșic, dar nu am avut niciodată nevoie de însoțitor.
Eu nu am completat acel tipizat de care vorbiți, am completat o cerere de mână și am depus documente cerute, atât. Apare semnătura mea pe acel tipizat?
Nu mai țin minte cum a fost cu veniturile… Va trebui să verific.
Dar eu am fost toată viața avocat! Nu am lucrat niciodată la o instituție publică, nici măcar la barou nu eram angajat, ci membru. Și, chiar dacă aș fi fost angajat, baroul nu e instituție publică.”
Cu alte cuvinte, Stelian Ion admite că a primit cel puțin 20 de puncte din 81 finale (10 pentru starea de sănătate și 10 pentru locul de muncă) fără a fi avut dreptul, dar susține că nu e responsabil de asta și că habar nu a avut.
